Rectificarea bugetară aprobată marţi de guvern încheie practic şirul de acte normative cu un pronunțat caracter electoral, decise de cabinetul premierului care candidează la președinție.
Cutuma: în prag de campanii electorale, toate guvernele post-decembriste au emis legi având ca țintă fie categorii precise de electorat, fie zone din administrația locală de unde vin finanțările mascate de o legislație ambiguă a partidelor politice.
Lista actelor normative cu impact electoral
În 2014, în precampanie, pe fondul reticenţei finanţatorilor locali de a mai investi în campanii electorale, guvernul PSD-PC-UNPR compensează prin acte normative cu impact electoral.
Scăderea CAS cu 5 puncte procentuale, decisă în guvern pe 24 iunie, deschide seria acestui tip de legi. O lege bună în principiu intră în categoria legilor „electorale” din cauza insistenţei cu care guvernul a promovat-o acum, în lipsa calculelor de sustenabilitate şi a opoziţiei exprimate de FMI, de CIS şi de preşedintele Traian Băsescu.
O listă succintă a măsurilor „electorale” adoptate după ce candidatura premierului Victor Ponta a fost anunţată, la acea vreme, „pe surse” în presă în cele ce urmează:
26 iunie. Guvernul aprobă schema fiscală de restructurare a creditelor populaţiei. Supranumită „Electorata”, măsura se adresează persoanelor cu venituri sub 2.000 de lei pe lună.
6 august. La două zile după lansarea oficială a candidaturii pentru funcţia de preşedinte al României, cu tema apartenenţei sale la religia ortodoxă în prim-plan, premierul Victor Ponta a semnat o ordonanţa prin care cântăreţii bisericeşti au fost repuşi pe statele de plată ale Consiliilor Judeţene. Actul normativ de care beneficiază aproximativ 19.000 de persoane a fost aprobat fără a fi anunţat de guvern nici înainte, nici după şedinţa în care s-a adoptat, fiind remarcat la publicarea în Monitorul Oficial.
19 august. Amnistie fiscală pentru pensionari şi mame. Proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor au fost adoptate de guvern şi au fost transmise Parlamentului spre adoptare.
28 august. Este adoptată Ordonanţa care permite, prin suspendarea legii, migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul. Iniţial proiectul de act normativ prevedea un termen de 10 zile în care aleşii locali să-şi poată alege partidul. Motivaţia iniţiatorului- vicepremierul Liviu Dragnea: deblocarea activităţii autorităţilor locale.
4 septembrie. La iniţiativa vicepremierului Gabriel Oprea, guvernul aprobă un pachet de măsuri prin care angajaţii MI care nu benefeciază de suficient timp liber şi care muncesc în cadrul sărbătorilor legale să primească o recompensă de 75% din solda, ori din salariul de bază. Poliţiştii cu studii superioare vor primi un spor de 25 la sută.
22 septembrie. Un „pachet de măsuri de sprijin pentru autorităţile locale” este adoptat de guvern, la iniţiativa vicepremeirului Liviu Dragnea. Ordonanța nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial, nici la 8 zile de la adoptare. Printre măsurile dispuse de guvern: în situaţia de insolvenţă a unei primării nu mai este permis creditorului să poată executa imobile ori să instituie poprire asupra conturilor.
30 septembrie. A doua rectificare bugetară, prin intermediul căreia se transferă circa 2 miliarde de lei la bugetele locale şi în fondul de rezervă al guvernului.
30 septembrie. Amnistie fiscală pentru medicii de familie. Aproximativ 1.200 de medici au fost exoneraţi, prin votul de marţi al deputaţilor, de la plata unor sume pe care Curtea de Conturi le-a constatat drept prejudiciu adus caselor judeţene de asigurări. Iniţiativa legislativă a fost semnată de 38 de deputaţi PSD şi 3 ai PNL.
sursa: cursdeguvernare.ro
