De la o vreme, numele Ioan Niculae, românul cel mai bogat, conform topurilor, se aude din ce în ce mai des. Știrile referitoare la omul de afaceri nu sunt, însă, deloc roze, ci par să vestească declinul acestuia.
Divorț, angajați aflați în greva foamei pentru că nu au fost plătiți, fabrici care urmează să se închidă, dezvăluiri privind modul în care (nu) își plătește zilierii care trudesc pe câmpurile sale, acestea sunt principalele subiecte legate de Ioan Niculae, în ultimul timp.
Prin anumite cercuri se șoptește că serviciile, al căror protejat ar fi fost până acum, s-au reorientat. Alte voci susțin că este, mai degrabă, vorba despre anumite dosare care au fost scoase din sertare și sunt pe cale să ajungă pe mesele judecătorilor. Ori, poate, pur și simplu omul trece printr-o pasă proastă. Mai mult ca sigur, nici măcar el nu cunoaște întregul adevăr.
Colegii de la „România liberă” au publicat, de curând, un material cu titlul „Sclav pe plantațiile lui Ioan Niculae, cel mai bogat om din România” din care se poate înțelege că modul de lucru cu oamenii al omului de afaceri Ioan Niculae nu este unul prea ortodox și nici nu datează de curând, ci de ani buni. Tocmai pentru că vorbim despre un reportaj făcut de reporteri sub acoperire, vom publica integral materialul respectiv, fără vreo modificare.
„Nu are de unde să îi plătească”
Camioanele holdingului InterAgro trec în fiecare dimineață prin satele din Giurgiu și Teleorman să-i adune pe țăranii săraci care vor să muncească pe pământurile administrate de holdingul lui Ioan Niculae. Oamenii vin și de la zeci de kilometri depărtare, cu speranța că la finalul zilei vor căpăta cei 40-50 de lei promiși pentru efortul lor. Numai că arareori se întâmplă așa. Investigația noastră a pornit tocmai de la faptul că mai mulți țărani din Teleorman s-au plâns că anul trecut au primit abia la Crăciun puținii bani care li se cuveneau încă din primăvară.
Am mers la mai multe ferme administrate de firmele lui Ioan Niculae, cu pretextul că vrem să ne angajăm și noi ca zilieri. La podgoria pe care cel mai bogat om din România o dezvoltă în lângă Zimnicea, unde munceau deja zeci de săteni când am ajuns noi, chiar doi dintre agronomii de aici, care s-au recomandat Șerban și Drăghici, ne-au explicat că șansele să fim plătiți sunt minime.
Reporter: Şefu’, zilieri mai primiţi?
Șerban: Primim, dar e problemă cu banii.
R.: Cât plătiți pe zi, că am văzut oamenii ăia…
Ș.: Nu e vorba de… Dar nu are de unde să îi plătească. Deci nu ştim dacă vă dă banii. Ăştia (arată spre țăranii din vii – n.r.) vin pe tarâţe, pe măruntaie. De ce să îţi spun ție: „Vino, mă!” şi pe urmă să nu am de unde să îţi dau banii. Nici noi nu ştim dacă ne luăm banii. La ăștia este o lună de când nu le dă.
R.: Dar produse ceva , grâu le dă?
Ș.: De unde? Dacă ar fi banul la noi în buzunar, am spune: „ia, tată, banul”, dar aşa… de unde?
„Nu vreau să stricați atmosfera”
Deși am fost refuzați direct de cei doi, a doua zi ne-am amestecat incognito printre țăranii din comuna Suhaia care așteptau camionul InterAgro care să-i ducă la vii. Voiam să verificăm dacă într-adevăr nu vom fi plătiți. Ca să avem mai multe șanse de a intra la fermă, separat de noi a venit și un alt coleg de la România liberă, pe care nu-l văzuseră anterior inginerii agronomi.
La 6.30, când am ajuns la punctul de adunare a celor care pleacă la muncă, o tură de zilieri din satele din zonă fusese transportată deja la podgorie. Ne-am urcat și noi în camionul vechi cu prelată, în care oamenii stăteau îngrămădiți pe niște băncuțe de lemn, așezate la întâmplare. Așa am aflat că din toate satele din jurul Zimnicei, fieful lui Ioan Niculae, se formează grupuri de câte opt-zece persoane care așteaptă să fie luate la treabă. Mai mult, vin cu propria sapă pentru a lucra terenurile celui mai bogat om din România.
Când am ajuns la vii, peste trei sute de țărani lucrau deja la legatul viței pe spaliere.Înainte de a începe, fiind practic prima noastră zi, trebuia să trecem pe la inginerul cu care vorbisem cu o zi înainte. Acesta a insistat din nou că nu ne poate primi. Nici măcar pe colegul nostru pe care nu-l mai văzuse niciodată nu l-a acceptat, din același motiv: nu sunt bani. „Avem nevoie de oameni, că lucrăm 400 de hectare de vie, dar nu vă putem plăti. Eu nu vă cunosc și nu vreau să stricați atmosfera printre oamenii ăștia”, i-a comunicat inginerul agronom.
Acesta a precizat că cei pe care-i primește vin de ani de zile la muncă și acceptă tăcuți condițiile InterAgro. „Oameni amărâți, care muncesc cu speranţa că vor primi în câteva luni banii, aşa cum s-a întâmplat totuși şi în anii trecuţi”, a filosofat acesta.
Potrivit șefului de fermă, în 2013, țăranii săraci au muncit primăvara și vara doar pentru hrană: primeau o cotă lunară de produse alimentare, practic o cartelă cu care puteau lua pâine ulei sau făină de la InterAgro. La începutul acestui an au primit câte o masă caldă, care apoi a fost redusă la doar o pâine pe zi. Ioan Niculae nu a dorit să discute cu România liberă despre afacerile sale din agricultură, în ciuda insistențelor noastre.
Zona defavorizată, în favoarea lui Niculae
Cel mai bogat om de afaceri din România, potrivit topurilor realizate de revistele economice, a beneficiat de-a lungul anilor de sprijin consistent din partea statului pentru firmele sale, sub masca faptului că astfel dezvoltă una dintre cele mai sărace zone ale țării.
Presa a relatat că InterAgro a ales să investească în Zimnicea sute de milioane de euro deoarece acolo existau numeroase fabrici rămase din perioada comunistă, pe care le-a cumpărat pe sume derizorii, dar mai ales pentru că zona a fost declarată, între 2000 și 2010, defavorizată.
Acest lucru a ¬însemnat, potrivit legii prin care se stabilea ¬statul de zonă defavorizată al Zimnicei, scutirea de la plata taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, precum și scutirea de la plata taxelor vamale pentru materiile prime importate. Mai mult, Guvernul a sprijinit InterAgro pentru obținerea de fonduri europene. Un alt avantaj a fost scutirea de la plata impozitului pe profit.
InterAgro, un holding uriaș
Grupul InterAgro este unul dintre cei mai mari jucători în agricultură din sudul României. Pe lângă câteva zeci de mii de hectare de teren agricol, holdingul a investit în ultimii ani și în vii (370 de hectare, potrivit site-ului InterAgro), livezi (circa 260 de hectare) și tutun (aproximativ 1000 de hectare, potrivit aceleiași surse). De asemenea, InterAgro are în portofoliu o seră de tomate, dar și investiții în industria cărnii și a panificației, deține o fabrică de ulei și una de produse lactate și brânzeturi. Holdingul administrează inclusiv o fabrică proprie unde produce saci.
Zilierul trebuie plătit la finalul fiecărei zile
Legea zilierului, aprobată în 2011, prevede că plata pentru munca depusă de o persoană angajată cu ziua în agricultură se va face, obligatoriu, la finalul fiecărei zile. „Beneficiarul are următoarele obligații: să plătească zilierului, la sfârșitul fiecărei zile de lucru, remunerația convenită”, potrivit articolului 5. Actul normativ mai stabilește că un zilier nu are obligația să vină la muncă cu sapă, coasă sau alt instrument propriu.
Angajatorul este obligat „să asigure, pe propria cheltuială, echipamentele de lucru și de protecție care se impun datorită naturii și specificului activității desfășurate de zilier”. Mai mult, legea prevede chiar că un zilier nu poate fi plătit cu mai puțin de 2 lei/oră brut. În fine, persoana fizică sau juridică care beneficiază de munca unui zilier în mod regulat este obligată să înființeze un „registru de evidență a zilierilor”, pe care să-l prezinte autorităților statului în caz de control.
70.000 de lei amendă pentru nereguli cu zilieri
54 de societăți cu profil agricol din Teleorman au apelat la zilieri, potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă din județ. În ultimii trei ani, au fost înregistrate 8.108 persoane care au muncit cu ziua în agricultură, conform aceleiași surse. De la apariția legii zilierului, au fost amendate 32 de societăți pentru nerespectarea prevederilor legale, cu amenzi în valoare de 70.000 lei, ne-a comunicat ITM Teleorman, care însă nu a detaliat despre ce societăți e vorba și nici care au fost neregulile constatate.
Acuzat de subminarea economiei
Ioan Niculae a fost cercetat penal, alături de foștii miniștri Adriean Videanu și Varujan Vosganian, pentru subminarea economiei naţionale. Potrivit DIICOT, „Varujan Vosganian (în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008) și Adriean Videanu (în perioada decembrie 2008-septembrie 2010) au aprobat, semnat și susținut în Guvern mai multe ordine și memorandumuri care aveau ca scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracțional constituit de Ioan Niculae”.
DIICOT susține că cei doi au folosit societatea Romgaz în interesul privat al Inter¬Agro, care a primit reduceri comericale substanțiale la livrarea de gaze. Reducerile ar fi fost acordate peste plafoanele practicate de Romgaz și în condițiile în care InterAgro avea debite mari la plata gazelor consumate. DIICOT susține că în acest fel a fost cauzat un prejudiciu de aproximativ 130 milioane dolari>>.
Bacău: Salariaţii Amurco continuă greva foamei
Cei 18 salariaţi de la Combinatul de îngrăşăminte chimice Amurco Bacău, care au intrat în greva foamei la începutul acestei săptămâni din cauza neplăţii salariilor de trei luni, îşi vor continua protestul extrem şi pe perioada weekend-ului, într-un cort în curtea unităţii, unde vor şi dormi.
Protestul extrem la care au recurs încă de la începutul acestei săptămâni o parte dintre salariaţii societăţii Amurco SA Bacău, patronată de omul de afaceri Ioan Niculae, va continua şi în weekend, cei 18 salariaţi intraţi în greva foamei fiind hotărâţi să nu renunţe la acţiunea lor.
Cazaţi într-un cort amplasat în curtea combinatului, greviştii vor rămâne inclusiv pe parcursul nopţilor în unitate, aşa cum, de altfel, au făcut-o şi până acum.
„Cei 18 protestatari erau pe punctul de a renunţa la greva foamei, după ce ni s-a promis, din nou, că până în această seară (n.r.-vineri) ne vor fi viraţi banii pe carduri. Din păcate, pe cât de erau de încântaţi, pe atât au fost de dezamăgiţi, gândindu-se că trebuie să înfrunte frigul în acele corturi, pe parcursul nopţilor ce vor urma. Patronatul ne-a dus iar cu vorba, pentru a nu ştiu câte oară, pe motiv că, de această dată, nu a intrat valuta în ţară dintr-un contract cu un partener străin”, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX liderul Sindicatului „Chimfert” din cadrul societăţii Amurco Bacău, Gheorghe David.
Potrivit acestuia, salariaţii aflaţi în greva foamei au început să aibă probleme de sănătate, în special din cauza scăderii nivelului glicemiei, în unele cazuri şi la o treime. De altfel, unul dintre grevişti a ajuns de două ori la spital, însă a revenit de fiecare dată la combinat, pentru a-şi continua protestul.
Cei 18 salariaţi ai Amurco au intrat în greva foamei marţi, în semn de protest faţă de patronat, care nu le-a mai plătit salariile de trei luni. Protestul colectiv al acestor angajaţi a început la o săptămână după ce patronatul promise că va achita salariile restante până pe 23 mai, ceea ce nu s-a întâmplat. Din cei aproximativ 6.000 de lei pe care îi are de primit, în medie, fiecare salariat, angajaţii au încasat câte 200 de lei, bani proveniţi, potrivit sindicatului societăţii Amurco, din fierul vechi tăiat şi vândut din combinat.
Suma totală pe care o au de încasat salariaţii de la Amurco pentru cele trei luni restante se ridică la peste trei milioane de lei.
Combinatul băcăuan de îngrăşăminte chimice, patronat de omul de afaceri Ioan Niculae, şi-a oprit activitatea pe 27 februarie, după un an de zile în care a funcţionat sporadic. În consecinţă, 300 din cei 420 de salariaţi ai societăţii vor fi disponibilizaţi colectiv începând cu luna iunie, restul angajaţilor rămânând în continuare în combinat pentru a asigura conservarea instalaţiilor.
Divorţul omului de afaceri Ioan Niculae, pronunţat de Judecătoria Sectorului 1
Divorţul celui mai bogat român – Ioan Niculae, care, potrivit clasamentului Forbes, ar deţine o avere de 1,2 miliarde de dolari – de Domniţa Niculae a fost pronunţat, miercuri, de magistraţii de la Judecătoria Sectorului 1.
„Admite cererea principală. Admite în parte cererea reconvenţională. Dispune desfacerea căsătoriei încheiată între părţi din culpa comună a soţilor. Respinge restul pretenţiilor din cererea reconvenţională ca neîntemeiate”, se precizează în decizia luată de instanţă.
Prin hotărârea luată miercuri, magistraţii au respins cererea Domniţei Niculae de a primi 10 milioane de euro din averea omului de afaceri. Totodată, s-a dispus ca fosta soţie a lui Ioan Niculae să revină la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de Radu, potrivit deciziei luate de Judecătoria Sectorului 1.
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată. Cererea de divorţ a fost înaintată de omul de afaceri după aproximativ 31 de ani de căsnicie.
