În urma unor gafe ale justiţiei, Moldoveanu Mihai a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru o serie de infracţiuni (omor, tâlhărie, instigare la tentative de tâlhărie şi deţinerea unui spray lacrimogen) al căror autor nu este el. Pentru a se putea ajunge la această condamnare s-a încălcat procedura în mod flagrant şi s-au făcut abuzuri greu de imaginat, atât în faţa organelor de anchetă, dar şi cu prilejul soluţionării cauzei de către Tribunalul Bihor şi, ulterior, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Pe data de 11.01.1996 am fost arestat şi acuzat de complicitate la o tentativă de tâlhărie. După cinci luni de anchetă am fost trimis în judecată şi m-am trezit că sunt acuzat şi pentru un omor, o altă tâlhărie şi deţinerea unui spray lacrimogen. În urma unui aşa numit proces, Tribunalul Bihor m-a condamnat la o pedeapsă rezultantă de 25 de ani închisoare – 22 de ani pentru omor, 6 ani pentru tâlhărie, 3 ani pentru instigare la tentativă de tâlhărie, un an şi 6 luni pentru deţinerea unui spray lacrimogen, 3 ani agravanţă“, a declarat acuzatul Moldoveanu Mihai.
Justiţia loveşte cu ciocanul în moalele capului
Trei români condamnaţi pentru omor deosebit de grav caută, de mai bine de un deceniu, dreptate. Glasul lor pare a se fi stins, însă, dincolo de gratii, după ani întregi în care au încercat să le demonstreze procurorilor, apoi judecătorilor, fără succes însă, că sunt nevinovaţi. Sentinţa: 25 de ani pentru o crimă, pe care, spun ei, nu ar fi comis-o niciodată. Iniţial, au fost achitaţi. Hotărârea definitivă le-a pus, însă, amprenta de criminali, în doar 5 minute. La dosar nu există probe, declaraţii ale martorilor oculari sau armele crimei. Nu se ştie nici măcar ora asasinatului. Mihai Moldoveanu, Georgică Honciuc şi Gabriela Rotariu au fost condamnaţi pentru că ar fi ucis cu o violenţă crudă un taximetrist. Cei trei spun că au avut ghinion pentru că, în acea noapte, în aceeaşi zonă, doi dintre ei încercaseră să jefuiască tot un taximetrist. De când sunt la închisoare, Mihai Moldoveanu şi George Honciuc au fost părăsiţi de familiile lor. De supărare, a doua zi după condamnare, tatăl lui Honciuc a murit. Gabriela Rotariu nu a reuşit nici ea, nici măcar în libertate, să-şi refacă viaţa, fiind nevoită să plece din România pentru a-şi putea găsi o slujbă. (O.M.)
