1 NOIEMBRIE 2013: Înalta Curte de Casație de la București a decis să respingă recursul cetățeanului american originar din România, Constantin Răuță, care cerea anularea condamnării sale la moarte decisă de Nicolae Ceaușescu în 1974. Știrea a trecut neobservată în vacarmul românesc.
Cine e Constantin Răuță? De ce l-a supărat pe Ceaușescu? Care e semnificația deciziei de vineri de la București, la câteva zile după ce oficial a început construcția scutului antirachetă american de la Deveselu? Interesant este că Răuță a fost implicat în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble, scrie Evenimentul Zilei.
RACOLAT DE FRATELE LUI CEAUȘESCU
Vara lui 1966. Constantin Răuță absolvă cu Magna cum Laudae Facultatea de Electronică din București. Se angajează la IPROCHIM și, mai apoi, la Centrul de Calcul al Ministerului Chimiei. Participă la un concurs organizat de UNESCO și obține în 1968 o bursă în Italia. Pașaportul necesar pentru plecarea din țară însă nu îi este acordat. La un moment dat, după multe insistențe, Răuță este sunat de la șeful de cabinet al ministrului Chimiei și chemat la o întrevedere cu „tovarășul Nicolae Călin”, care avea un birou acolo.
În realitate, „Nicu Călin” era șeful de cadre al DIE, spionajul extern, și numele său real era… Nicolae Andruța Ceaușescu, fratele cel mic al dictatorului. La aceea vreme avea gradul de colonel, mai apoi a devenit general. Nota bene: același „tovarăș Călin” l-a racolat și pe Virgil Măgureanu în DIE, în februarie 1972, cu numele conspirativ „Mihai Mihăilă”. La aceea vreme în buletin pe Măgureanu îl chema Imre Astalosz.
Tovarășul Călin îi spune direct lui Răuță: nu primești pașaportul să pleci la bursă dacă nu accepți să lucrezi cu noi! Răuță zice că da, dacă primește bursa. Pâna una-alta a primit doar un post într-o unitate acoperită care era, de fapt, Direcția Tehnică a DIE. Este cel care realizează sistemul DIE de protecție informativă și de alarmă pentru reședința oficială a familiei Ceaușescu din cartierul Primăverii. În 1972 pleacă în sfârșit la bursa din Italia, dar este adus sub escortă în țară de spionii DIE după numai 40 de zile. DIE îl bănuia că vroia să rămână în Occident.
MISIUNEA CARE ÎI VA SCHIMBA VIAȚA
În 24 noiembrie 1973 este trimis în Statele Unite pentru a pregăti din punct de vedere al securității vizita pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu urma să o efectueze în Statele Unite ale Americii. Urma să verifice siguranța ambasadei României din Washington D.C și a misiunilor diplomatice din New York, dar și a reședinței oficiale din timpul vizitei pe Potomac, Blair House. Răuță nu mai repetă greșeala din Italia. Cere imediat ce aterizează pe aeroportul din New York azil politic în SUA. Constantin Răuță avea împreună cu el o valiză diplomatică sigilată cu datele tehnice ale reprezentanțelor diplomatice din America, dar și alte documente. Cu această valiză, Răuță se oprește în New York la primul birou FBI. Americanii rămân mască. Dacă desfăceau valiza ar fi aflat toate datele pentru a intercepta comunicațiile cifrate ale românilor. Românii intră și ei imediat în acțiune. Comunică americanilor că vor de urgență valiza diplomatică amenințând cu anularea vizitei lui Ceaușescu. Două zile mai târziu, americanii returnează valiza sigilată românilor. În aceeași seară, președintele Nixon îi acordă lui Răuță azilul politic în America.
ORDINUL LUI CEAUȘESCU
Răuţă este condamnat la moarte pentru trădare la București prin sentinţa din 2 septembrie 1974. Chiar dacă americanii au returnat celebra valiză diplomatică, Nicolae Ceaușescu a ordonat uciderea „trădătorului”. Un agent cu numele de cod Felix primește ordinul de a organiza operațiunea. Operațiunea de lichidare este amânată în ultimul moment înainte de vizita lui Ceaușescu în Washington D.C din iulie 1978, dictatorul temându-se că americanii vor reacționa. Cert este că planul de asasinare revine în atenția DIE/CIE în septembrie 1979, după plecarea lui Pacepa. În documentul Securității se expunea planul „acţiunea de executare a sentinţei prin lichidarea trădătorului, lăsându-se impresia că a fost jefuit”. Constantin Răuță nu a putut fi însă ucis în Statele Unite, chiar dacă Ceaușescu a angajat un mafiot american pentru acest lucru. Agentul Felix însă se întorsese forțat în România. Pe numele său american Fred Kolman, cel real românesc era Alexandru Scărlătescu. Din toamna lui 1978 se întorsese în România, nu de bunăvoie. Ofițerul ilegal al DIE, una din fantomele Securității, fusese desconpirat. Pe malul Dâmboviței îl aștepta o focoasă agentă a Securității.
SECURITATEA ȘI O MENAJERĂ SÂRBOAICĂ
Securitatea continuă să fie pe urmele lui Constantin Răuță, dar în mod special pe cele ale generalului Ion Mihai Pacepa. Rămași fără Felix, securiștii dau peste noapte de o altă sursă, dar absolut întâmplător. O menajeră sârboaică, Maria Iskra, care lucra pentru CIA în cartierul Convington Heed 1800 Rupert av. Mc Clean de lângă Washington D.C, unde locuiau la aceea vreme persoane care aveau legături cu CIA. Soția unui defector român ajuns în zonă află întâmplător de la Maria că acolo ar sta Constantin Răuță, Ion Mihai Pacepa și alți doi defectori din România. Aflând informația femeia respectivă s-a întors în România și a încercat să negocieze. Era însă prea târziu: Paul Montaigne alias Ion Mihai Pacepa își schimbase și domiciliul și identitatea între timp. Dispăruse încă o dată…
ȘPĂGI CERUTE LA BUCUREȘTI
Acum câțiva ani îl întrebam pe Constantin Răuță cum a aflat de condamnarea sa la moarte: „Sentinţa nu mi-a fost comunicată oficial nici de regimul Ceauşescu şi nici de guvernele care i-au urmat. Am bănuit că există o asemenea sentinţă odată ce au confiscat apartamentul meu, au fost şi articole publicate în presa română din care reieşea acest lucru, dar ofical nu am fost informat, deşi am întrebat în numeroase ocazii. Formal, dacă vreţi să consideraţi asta formal, am aflat despre ea doar în 1996, când am cerut restituirea apartamentului meu din Bucureşti. După ce am refuzat să-i dau 4000 de dolari în cash ca „timbru special” de proces, şpaga cerută prin avocata care mă reprezenta, judecătorea de la Sectorul 6 mi-a spus, ironic, în sala de judecată : „eşti condamnat la moarte, de ce mai ai nevoie de apartament?” După asta am trimis o scrisoare ambasadorului român în SUA, Mircea Geoană, în care am cerut confirmare oficială că am fost condamnat la moarte. Nu am primit răspuns, deşi am participat la numeroase recepţii organizate la ambasadă.” Apoi l-am întrebat cum a obținut o copie a sentinței: „Am obţinut o copie după sentinţa de condamnare la moarte prin intermediul unui fost coleg de facultate care cunostea un avocat care avea o „cunoştinţă” la Parchetul Militar din Bucureşti. Copia m-a costat 740 de dolari pe care iam platit fostului coleg de facultate. Acum sentinţa, înrămată, este expusă pe unul din pereţii casei mele din SUA, vizavi de Marele Sigiliu al Statelor Unite primit de la congresmanul Jack Kemp, după sosirea mea în America.”
DE LA DIE LA NASA
După primirea azilului politic şi dreptului de muncă în Statele Unite, în 1976, Constantin Răuţă a fost angajat prin concurs, sub contract, la cel mai mare centru de cercetări NASA, „Goodard Space Flight Center” (Centrul Zborurilor Spaţiale Goddard) din Greenbelt, Maryland, lângă Washington D.C. A lucrat pentru sistemul de prelucrare a datelor primite de la primul satelit din seria LANDSAT, pentru observarea pământului, cu aplicaţii în agricultură, ecologie, industria forestieră şi multe altele. A lucrat un în acelaşi timp şi pentru „General Electric” pentru proiectarea şi lansarea serilor următoare de sateliţi.
CETĂȚENIE REDATĂ, DAR CONDAMNAT LA MOARTE
În 2005, când a cerut reînnoirea pașaportului românesc, Constantin Răuță a fost informat că îi fusese anulată cetățenia românâ. În 2008, când a cerut pentru prima dată anularea condamnării la moarte, șeful Tribunalului Militar Teritorial București, Mihai Hondor, a decis să mențină condamnarea la moarte pronunțată de regimul comunist.
În 2010, Constantin Răuță a reobținut cetățenia română. În 1 noiembrie 2013 este reconfimată condamnarea sa la moarte în ciuda faptului că acest lucru nu mai este posibil în România. Decizia vine la câteva zile după ce la Deveselu a început construirea scutului antirachetă american. Un american de origine română, dar și cu cetățenie română, savant reputat la NASA, continuă să fie condamnat la moarte în România, țară aliată Statelor Unite. O decizie ilogică și, mai ales, nexecutorie. Constantin Răuță vine foarte des în România. O să fie arestat și executat? În nici un caz. Sau doar un semn din partea sistemului comunist că încă mai există?
Ironia sorții: Răuță are un rol în scutul antiamerican de la Deveselu: a fost implicat în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble.
