Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu.
Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, iar funcția sa este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni, potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax.
Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.
Papici a apucat să trimită dosarul lui Dragnea către procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi, aceasta urmând să dea avizul de legalitate al dosarului, înainte de trimiterea acestuia către instanţa de judecată.
Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare de procurorii DNA pe 6 septembrie 2012, pentru că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie folosind zece metode, printre care votul multiplu, turismul electoral, falsificarea de semnături.
Potrivit DNA, Liviu Dragnea este urmărit penal pentru săvârşirea a patru infracţiuni: folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; asociere pentru săvârşirea de infracţiuni; instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane; instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.
În rezoluţia de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al PSD, Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei în vederea obţinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29 iulie, care să garanteze validarea acestuia.
„Astfel, acesta a iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale, precum şi primari ai partidului), iar scopul asocierii era săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă”, se arăta într-un comunicat al DNA.
Procurorii mai susţin că „sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine şi recomandări cu conţinut ilicit, destinate coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanţi”.
