Deși în urmă cu un an se declarau total împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, autoritățile guvernamentale s-au răsucit la 180 de grade.
„Acum mă bat şi cred că fac bine, cu gazele de şist, vor fi locuri de muncă şi investiţii de peste 300 de milioane anul acesta. Am avut foarte multe dubii, acum nu mai am. Toată studiile, prezentate inclusiv în Consiliul European, arată că SUA au redus preţul la energie la 25%. Acum SUA nu mai folosesc cărbune, exporta în Europa, unde a crescut poluarea cu CO2″, a explicat Victor Ponta noua viziune a guvernului pe care îl conduce.
În schimb, liberalii par să aibă o altă părere. Senatorul brașovean Sebastian Grapă a luat atitudine față de această problemă, după ce în mai multe orașe din țară, printre care și Brașovul, au fost organizate proteste și a susținut mai multe declarații politice în plenul Parlamentului.
Mai mult, Sebastian Grapă a cerut înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă în privinţa efectelor exploatării gazelor de şist. Senatorul brașovean a cerut analizarea contractelor încheiate, susținând că de fapt se atentează la rezerva de gaze naturale a României.
Explicația acestui demers poate fi găsită în textul uneia dintre interpelările la adresa premierului, făcute în cadrul Parlamentului României.
Obiectul interpelării: Explorarea și exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice – acţiuni benefice pentru economia României și pentru bunăstarea cetăţenilor sau pretext pentru transformarea subsolului țării în depozite pentru milioane de tone de deşeuri toxice și radioactive?
Datele și faptele motivaţionale ale interpelării:
1. Problema exploatării gazelor de şist în România a devenit un subiect din ce în ce mai controversat. Din cauza faptului că la nivelul celor mai înalte demnităţi guvernamentale, acest subiect este tratat duplicitar, apreciez că a început să ne producă mari prejudicii atât de credibilitate – spectrului politic, dar mai ales prejudicii economice și sociale având în vedere și faptul că USL-ul, pe vremea când eram în Opoziţie, am criticat acordarea de licenţe pentru exploatarea gazelor de şist.
2. În prezent, punctele moţiunii de cenzură cu care a fost dărâmat guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, referitoare la exploatarea gazului de şist reprezintă măsuri pe care guvernul Ponta a ajuns să și le asume, urmând aceeaşi linie trasată de guvernele de tristă amintire ale PDL și de preşedintele TRAIAN BĂSESCU.
3. Vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat: „Gazele de şist reprezintă pentru România o oportunitate pe care nici nu o bănuim, şi anume să contribuie serios la dezvoltarea industriei, a economiei…. „. D-nul Dragnea a invocat exemplul Americii, unde se exploatează gaze de şist, afirmând: „Şi n-am văzut demonstraţii în America, n-am văzut cutremure în America, n-am văzut alunecări de teren”.
4. Pe 4 Aprilie 2013, ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, susţine că o exploatare a gazelor de şist în România ar avea efecte pozitive asupra economiei. Acesta a declarat că are loc o confuzie între explorare şi exploatare, iar organizaţiile de mediu se opun exploatării înainte să ştim dacă România are zăcăminte de acest gen.
5. În Parlamentul European au fost recent prezentate două rapoarte care au semnalat numeroasele riscuri ale metodei. Experţii europeni atrag atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracturării hidraulice le prezintă pentru mediu și sănătatea oamenilor, pentru biodiversitate.
6. Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.
7. Franţa a interzis în vara anului 2011 această activitate, Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare in 2012, Danemarca, Olanda, Cehia și Irlanda au instituit moratorii, și de asemenea în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. În Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, datorită fracturării hidraulice, activitatea este momentan suspendată. De asemenea, în unele state din SUA a încetat exploatarea datorită scurgerilor de substanţe toxice în apa subterană.
8. Un studiu publicat de revista ştiinţifică „Human and Ecological Risk Assesment” arată că cinzeci de gaze sunt detectate în aerul din apropierea forajelor gazeifere din Garfield, Colorado. Printre gazele evidenţiate în acest studiu, 30 sunt atestate că au efecte nocive asupra creierului, sistemului nervos sau a sistemului endocrin, iar câteva dintre acestea au fost detectate într-o concentraţie suficient de mare pentru a afecta dezvoltarea copiilor. Concentraţiile cele mai mari au fost măsurate după forarea noilor puţuri, dar nu au crescut în continuare.
9. Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat), riscul de contaminare a terenurilor, utilizarea a 10 pana la 29 milioane de litri de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii.
10. Explorarea și exploatarea prin fracturare hidraulică presupune introducerea sub o presiune imensă (peste 1000 atm) milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare puț. Apa este amestecată cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă).
11. Conform raportului „Impact of shale gas and shale oil extraction ori the environment and on human health” al Parlamentului European, datorită secretelor comerciale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetătorii au identificat peste 750 de asemenea substanţe. Conform unei liste cuprinzând 260 de astfel de substanţe furnizată de New York State, aceasta conţine:
– 58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice;
– 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen). Substanţa (Naftalină bis (i-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bio acumulativă și toxică;
– 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
– 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea umană;
– 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diverşi solvenţi pe bază de petrol;
– 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat;
– 7 sunt clasificate ca mutagene, cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
– 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;
12. În noiembrie 2011, Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA (EPA) a publicat un raport de 190 de pagini în care arăta că fracturarea hidraulică este responsabilă pentru mai multe incidente legate de poluări masive şi cutremure şi că va realiza un studiu minuţios în acest sens care va fi gata până în 2014. La această dată, fracturarea hidraulică este interzisă în trei state din SUA. În acelaşi timp, în alte zece state există moratorii locale impuse pentru acest procedeu, majoritatea fiind aplicate până la finalizarea unor studii amănunţite legate de impactul fracturării hidraulice asupra mediului înconjurător.
Doar în 16 state americane companiile continuă să extragă gaze de şist prin fracturare hidraulică.
13. În scrisoarea secretarului de stat la Ministerul Economiei Mihai Adrian Albulescu, adresată Grupului de Iniţiativă a Societăţii Civile se recunoaşte că „preţul gazelor de şist este necompetitiv în raport cu gazele convenţionale”. În Europa, aşa cum a anunţat ExxonMobil, un singur foraj ajunge până la 14 milioane de dolari.
14. SAN FRANCISCO, Joi 09 aprilie 2013 (Reuters) – Un judecător federal a decis ca administraţia Obama a încălcat legea atunci când a emis contractele de din centrul Californiei, fără să țină cont pe deplin de impactul de mediu al „fracking”. Decizia, făcută publică luni, A STOPAT eficient, pentru moment, orice foraj pe două suprafeţe de teren care cuprinde 2.500 de hectare închiriate în anul 2011 în Monterey.
15. În România, unei singure societăţi de exploatare i s-au acordat concesiuni pentru 870.000 de hectare.
Corelăm toate aceste date cu următoarele informaţii:
– În Dobrogea, contractele de concesiune pentru exploatarea gazelor de şist, în perimetrele Vama – Veche, Costineşti, Adamclisi, cuprind suprafeţe de peste 300.000 de ha, cu limita de est baza mării. Aceasta reprezintă 3.000 de kilometri patrați, ceea ce permite, conform procedurii de fracturare hidraulică, efectuarea a 18.000 de puţuri de mare adâncime în care să se introducă sub presiune cca 10.000 până la 29.000 m.c. ( echivalent tone) de substanţe toxice, în amestec cu apă și nisip. Aceasta echivalează cu cca 50 milioane tone substanţă, iar în conformitate cu reţeta publică Chevron, în care substanţele numite ADITIVI, cu potenţial toxic sau radioactiv reprezintă 0,5%. Rezultă că numai în subsolul Dobrogei există potenţialul injectării a 500.000 to (m.c.) de substanţe necunoscute și imposibil de controlat.
– În data de 29.02.2013 a intrat în apele teritoriale ale României, în rada portului Constanţa, nava germană Flaminia – Bombă toxică plutitoare – care a speriat o lume întreagă datorită încărcăturii periculoase. În iulie 2012, încărcătura de la bord a luat foc. Din acel moment, Franţa, Marea Britanie şi Olanda au refuzat să o primească pentru reparaţii, după evaluarea riscurilor care a fost făcută de mai multe ţări. Expertizele au fost efectuate de armatorul Reederei NSB, Smit Salvage (grup olandez specializat în salvări), și de cabinetul LLoyd (Germanischer LLoyd) . Se impunea și un « diagnostic radiologie », dat fiind că armatorul navei Flaminia ( societatea MSC), transportă ocazional şi materiale radioactive de uz industrial sau medical. Flaminia a stat 6 luni într-un port german de apă adâncă, nefinalizat.
– Din confirmarea prefecturii maritime a canalului Mânecii şi a mării Nordului rezultă că în containere se află substanţe periculoase, respectiv o mare cantitate de policlorobifenili (PCB «cancerigen », cu utilizare interzisă din 1987)! Aceste substanţe nu pot fi arse în crematorii, deoarece în acest caz au loc reacţii de piroliză şi emisiuni importante de dioxină şi de alte produse toxice, cum ar fi furane, şi Dibenzo-p-dioxine (PCDD), diverse hidrocarburi aromatice polihalogenate (PHAHs) şi acid clorhidric (HCl), ansamblul acestor produse putând să se găsească şi în calele navei, în compoziţia celor 2.000 to nămol, dacă PCB a ars.Transportul era destinat uzinei Tredi din Saint -Vulbas (Ain), singura unitate agreată în lume pentru a decontamina şi elimina PCB. Deci substanţele cancerigene erau trimise spre a fi anihilate în singurul loc din lume unde există utilajele şi expertiza necesare.
– Germanii nu au vrut să păstreze nava în apele lor, drept pentru care ne-am trezit cu epava încărcată în apele teritoriale ale ROMÂNIEI.
– S-a pus problema unei eventuale depozitări a deşeurilor de pe nava Flaminia la Ariceşti, Prahova. Iniţial, reprezentanţii societăţii Ecomaster aparţinând Grupului Rompetrol au făcut o ofertă pentru depozitarea deşeurilor toxice de pe navă, ulterior s-au răzgândit.
– Autorităţile române se pregătesc să o primească în port, cu orice risc. Sub pretextul ca această epavă trebuie reparată, autorităţile române vor să descarce cele 150 de containere pe teritoriul României. Neoficial se suspectează ca în unele containere se află și substanţe radioactive.
Substanţele periculoase transportate în cele 150 de containere reprezintă cca 8.000 to. O parte au fost identificate in timpul incendiului. La acestea se mai adaugă cca 2.000 to de mâl, amestecat cu substanţe scurse din containere, care se află în cala navei.
Întrebări la care aşteptam răspuns:
Având in vedere cele de mai sus vă solicit să dispuneţi organismelor de analiză și control din subordinea structurilor pe care le conduceţi să verifice datele și informaţiile pentru următoarele întrebări la care vă rugăm să ne răspundeţi în scris:
1. Dacă este posibil ca informaţiile privind aşa zisa bunăstare economică, independenţa noastră energetică şi dezvoltarea industriei promise prin acceptarea exploatării gazului de şist, sa fie neconforme cu realitatea, costurile exploatării fiind mult mai mari decât în cazul gazelor naturale convenţionale?
2. Daca sunt cunoscute de către oficialii români datele privind situaţia financiară a societăţilor care practică această metodă de exploatare a gazului de şist? Care sunt rezultatele financiare în urma exploatării, în special la Exxon și Total?
3. Este posibil ca subsolul României să devină depozit pentru milioane de m.c. de ape reziduale, contaminate cu multe substanţe toxice, cancerigene sau radioactive, sub pretextul folosirii tehnologiei de fracturare hidraulică?
4. Ce se va face în România cu cele peste 8.000.000 de kg substanţe toxice, cancerigene și potenţial radioactive, dacă ne trezim că epava e abandonată la aşa-zisele lucrări și containerele ne rămân să ne spălăm pe cap cu ele?
5. Cât se estimează durata de efectuare a lucrărilor de reparaţii, în luni sau ani? În responsabilitatea cărei structuri guvernamentale se va afla încărcătura?
6. Care va fi impactul de mediu?
7. Daca conştientizați că, în acest moment, introducem în țară, într-o zonă foarte populată, peste 8.000.000 de kilograme de substanţe și deşeuri toxice ultrapericuloase?
8. Dacă estimaţi pierderile bugetului de stat și, implicit, ale economiei României, prin impactul emoţional care s-ar putea produce la cel mai mic eveniment alarmant, privind această încărcătură?
9. Daca estimaţi consecinţele diplomatice și relaţionale internaţionale cu vecinii de la Marea Neagră, în cazul păstrării acestui depozit plutitor de substanțe toxice în responsabilitatea teritorială a României ?
10. Dacă există vreo înţelegere la orice nivel între reprezentanţi din România și din Germania privind prezența epavei Flaminia în portul Constanța, încărcată cu peste 8.000 to de substanțe plus 2.000 to nămol de la stingerea incendiului?
11. Dacă există vreo înţelegere la orice nivel între reprezentanţi din România, din Germania sau ai altor state privind preluarea, depozitarea sau neutralizarea de deşeuri toxice sau radioactive? Dacă a fost luat în calcul precedentul din anul 1991 cu nava Prahova, încărcată cu substanțe radioactive, lăsată în portul liber Sulina.. și care au dispărut fără urmă… atât deşeurile cât și vaporul?
12. Dacă aveţi cunoştinţă de studii care atestă că în subsolul Dobrogei se află cea mai mare rezervă de apă pură, la o adâncime între 600 și 1200 m?
13. Dacă substanţele toxice transportate pe vasul Flaminia se regăsesc în oricare din reţetele de amestec pentru fracturarea hidraulică, între cele peste 750 de substanțe despre care se cunoaşte că ar fi utilizate?
14. Dacă serviciile specializate ale statului au analizat și estimat pierderile României prin devalorizarea proprietăţilor, prin panica produsă întreprinzătorilor și investitorilor care manifestă tendinţa de abandon a activităţilor economice, în special din producţia agricolă, dar cel mai grav, devalorizarea brandurilor turismului estival prin prezența spectrului instalaţiilor de exploatare și al poluării?
15. Daca serviciile specializate ale statului desfăşoară activităţi de identificare și prevenire a acţiunilor internaţionale concertate pentru obţinerea de profituri de la marile corporaţii producătoare pentru a le scăpa de deşeurile toxice și radioactive, pe fondul creşterii masive a costurilor, in condiţiile înăspririi regulilor de depozitare și neutralizare?
16. Daca serviciile specializate ale statului au analizat posibilitatea ca jocul speculativ cu promisiunea preţului scăzut la gazul de şist, poate fi doar o scamatorie bine regizată, prin care bugetul României pierde vreo 20 de miliarde de USD, prin simpla declarare a gazului din exploatări convenţionale drept gaz de şist, de vreo 10 ori mai ieftin, bun pentru export, deci fara TVA, dar cu redevenţa de 3,5% ?
Aşteptăm cu interes răspunsurile dumneavoastră, asigurându-vă de bunele noastre intenţii în interesul României și al cetăţenilor de bună credinţă, care şi-au pus ultimele speranţe în noi.
Senator SEBASTIAN GRAPĂ, PNL Braşov
