Fuzionarea RADET cu ELCEN pentru locuitorii Bucureştiului
Guvernul a aprobat memorandumul privind fuziunea dintre Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) şi Electrocentrale Bucureşti (ELCEN). RADET-ul este în subordinea Primăriei Capitalei, ELCEN-ul la Ministerul Economiei. Noua entitate rezultată în urma fuziunii va fi în subordinea Primăriei Capitalei. Ce înseamnă asta pentru cetăţeni?
În primul rând trebuie ştiut că ELCEN are în Bucureşti trei CET-uri care produc energie electrică şi termică. 80% din producţie este energie electrică, iar restul energie termică. RADET-ul cumpăra energia termică de la ELCEN şi o distribuia cetăţenilor prin reţeaua de ţevi pe care o are în administrare. În acest moment RADET are la ELCEN datorii de 1,3 miliarde lei, dintre care 500 milioane lei reprezintă datoria, iar restul penalităţi.
ELCEN furnizează energie termică către RADET în baza unui un contract semnat în 2009 şi aprobat printr-un ordin emis de preşedintele de la acea vreme al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu (PDL). Contractul expiră în 2014 şi prevede că RADET trebuie să achite facturile către ELCEN în termen de 15 zile. Potrivit primarului Capitalei, Sorin Oprescu, aceasta prevedere este cea care a generat acumularea datoriei de 1,3 miliarde lei, deoarece RADET are nevoie de 30-40 de zile pentru a colecta banii de la populaţie, deci nu poate plăti în 15 zile. Contractul mai prevede ca preşedintele ANRE decide cât costă gigacaloria produsă de ELCEN, pe care apoi o vinde către RADET, care la rândul său o vinde bucureştenilor. RADET este obligată să cumpere energia termică de la ELCEN indiferent de ce preţ impune ANRE.
Care sunt avantajele şi dezavantajele contopirii RADET cu ELCEN:
– se stinge datoria de 1,3 miliarde lei pe care o are RADET-ul către ELCEN. Aceşti bani rămân la Primăria Capitalei şi pot fi folosiţi pentru investiţii.
– Primăria Capitalei va putea vinde energia electrică produsă de cele trei CET-uri, iar aceşti bani se vor constitui în venituri la bugetul local. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că o parte din aceşti bani vor putea fi folosiţi pentru a se plăti partea pe care cetăţenii o plătesc în prezent pentru energia termică şi astfel acest serviciu va deveni gratuit. „80% din producţia CET-urilor este energie electrică. Va ieşi la vânzare pe piaţa liberă. Profitul unei societăţi este de circa 11% pe an. Este suficient un procent să fie bonusul dat pentru termo ca să nu mai plătească nimeni căldură. Nu vorbesc prostii”, a declarat Oprescu.
– preţul gigacaloriei va scădea dacă cele două societăţi funcţionează sub aceeaşi umbrelă, susţine primarul Sorin Oprescu. În prezent, preţul gigacaloriei este de 350 lei. 180 de lei din preţ este subvenţionat de Primărie, restul de populaţie. În 2012, Primăria a plătit pentru subvenţia la RADET 590 milioane lei. Dacă preţul gigacaloriei va fi mai mic şi subvenţia va fi mai mică, ceea ce înseamnă că municipalitatea va rămâne cu bani pe care să-i folosească pentru alte proiecte. În 2012, subvenţiile RADET şi RATB au reprezentat 25% din bugetul Primăriei Capitalei.
– prin comasarea celor două companii se vor face disponibilizări. Sorin Oprescu a declarat că deocamdată nu se ştie câte persoane vor rămâne fără loc de muncă. Potrivit unui studiu privind eficientizarea RADET făcut de Pricewaterhouse Coopers în 2011 şi plătit de Primăria Capitalei, pentru eficientizarea regiei ar trebui concediaţi 2.000 din cei 4.500 de angajaţi.
– atât reţeaua de distribuţie termică cât şi CET-urile trebuie modernizate, lucrări care necesită miliarde de euro. Sorin Oprescu a declarat că, potrivit estimărilor specialiştilor, modernizarea CET-urilor costă 1,8 miliarde de euro. Potrivit unui studiu privind eficientizarea RADET, făcut public de Primăria Capitalei în 2011, municipalitatea trebuie să facă investiţii de peste 2 miliarde de euro în următorii ani în reţeaua de distribuţie a energiei termice. „Reţeaua funcţionează din 1966, fiind gândită pentru a furniza energie marilor industrii care mărgineau oraşul. Apa caldă de la CET-uri ocolea la Sud, apoi mergea la Nord şi apoi în restul zonelor, în formă de ploaie, pentru a încălzi blocurile din cartierele dormitor. De aceea se înregistrează pierderi foarte mari. CET-urile au îmbătrânit, ele raportează un randament de 42%, dar randamentul real este sub 40%”, a declarat Oprescu.
– Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că municipalitatea nu are bani să suporte aceste investiţii, motiv pentru care serviciul va fi concesionat sau se va încheia un parteneriat public privat.
Oprescu: În doi ani bucureştenii nu vor mai plăti căldură. Nu vorbesc prostii
Bucureştenii racordaţi la RADET nu vor mai plăti factura la căldură şi apă caldă după ce municipalitatea va moderniza CET-urile şi reţeaua de distribuţie a energiei termice, a declarat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
Edilul a declarat că, în aproximativ doi ani, după finalizarea lucrărilor de modernizare a reţelei de producere şi distribuţie a energiei termice, municipalitatea va plăti în continuare subvenţia la căldură – 180 de lei din cei 350 cât costă gigacaloria – iar din profitul făcut din vânzarea energiei electrice produse de CET-uri se va plăti diferenţa pe care trebuie să o plătească populaţia.
„Dacă deleg acest serviciu (de producere şi furnizare energie termică), este posibil acest lucru. 80% din producţia CET-urilor este energie electrică. Va ieşi la vânzare pe piaţa liberă. Profitul unei societăţi de de circa 11% pe an. Este suficient un procent să fie bonusul dat pentru termo ca să nu mai plătească nimeni căldură. Nu vorbesc prostii”, a declarat Oprescu.
