Prognozele şi ţintele macroeconomice ale Guvernului pentru următorii trei ani s-au înrăutăţit semnificativ.
România nu mai are ca obiectiv o dată certă pentru aderarea la moneda euro. Toate cifrele apar pe larg în programul de convergenţă pe care guvernul l-a dat publicităţii, potrivit Realitatea TV. Descarcă documentul ataşat articolului.
Prognozele Guvernului pentru următorii trei ani s-au înrăutăţit semnificativ, iar aderarea la moneda euro ar putea fi amânată pentru 2020.
PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ 2013-2016
S-A REDUS PROGNOZA DE CREŞTERE ECONOMICĂ
2013- de la 3,1% la 1,6%,
2014 – de la 3,6% la 2,5%
2015 – de la 3,9% la 2,8%.
sursă: Guvernul României
INFLAŢIA TREBUIE ŢINUTĂ PE LOC
mai 2012: 1,79%
decembrie 2012: 5,65%
martie 2013: 5,25%
sursă: insse.ro, Guvernul României
ANGAJĂRILE RĂMÂN BLOCATE
2013: 1 angajare 7 plecări
+ contracte de performanţă
sursă: Guvernul României
ADERAREA LA ZONA EURO
2012: 2015 – obiectiv ţintă
2013: 2020 – dată posibilă
sursă : guvernul României
Guvernul va transmite Comisiei Europene (CE) un program de convergenţă care nu va mai include, însă, spre deosebire de ultimii ani, o ţintă pentru adoptarea monedei euro, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
„Nu va mai fi o dată fixă, iar programul de convergenţă va include din nou o astfel de ţintă atunci când România va îndeplini criteriile reale”, au arătat sursele.
La începutul anului, premierul Ponta a anunţat că intrarea României în zona euro în 2015 nu mai reprezintă o ţintă credibilă, dar obiectivul nu trebuie abandonat, orizontul pentru finalizarea acestui proces fiind acum în jurul anului 2020.
Aderarea la zona euro: deficit, datorie, inflație
Guvernul a adoptat în ședința de marți Programul de convergență 2013-2016, document care estimează principalele date cu care executivul va lucra în 2013, precum și așteptările din viitorul mediu la care se va raporta.
Documentul este destinat și Comisiei Europene.
În Programul de convergență 2013, Guvernul nu mai avansează o dată certă de aderare la zona euro, așa cum făcea până acum, când se angaja la obiectivul 2015 de adoptare a monedei unice.
„Angajamentul de adoptare a monedei euro este menținut pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergență”, se arată în noul Program de convergență.
Dintre criteriile de aderare, inflația pune cele mai mari probleme autorităților române.
Deficitul bugetar a soborât în anul 2012 sub pragul de 3% din PIB, statuat de criteriile Maastricht, situându-se la valoarea de 2,9%. pentru 2013, Guvernul țintește un deficit bugetar de 2,4% din PIB, iar pentru următorii trei ani, de câte 2% din PIB.
În privința deficitului structural, Guvernul susține că acesta va scădea de la 2,4% în 2012, la 1,2% în anul 2013, pentru ca ulterior să se atingă obiectivul de maximum 1% deficit structural – limită impusă statelor aflate în program de asistență internațională, care au adoptat noul Compact fiscal al UE.
Și datoria publică se menține sub pragul de 60% al criteriilor Maastricht, deși se află în creștere. În 2012, datoria publică a fost de 37,8%, iar pentru 2013 se prognozează o datorie de 38,6%.
Criteriul inflației, pentru aderarea la zona euro, se dovedește cel mai greu de atins, însă BNR promite continuarea măsurilor pentru atingerea durabilă a unei ținte staționare de țintei de 2,5 % ± 1 punct procentual.
„În perioada următoare, inclusiv pe orizontul mediu de timp, provocarea majoră a politicii monetare va continua să o constituie ancorarea solidă a anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu şi atingerea durabilă a țintei de 2,5 la sută ± 1 punct procentual (compatibilă cu definiția de stabilitate a prețurilor pe termen mediu în economia românească), simultan cu evitarea prejudicierii potențialului de creştere a economiei pe termen mediu printr‐o potențială accentuare a impactului contracționist anticipat a fi exercitat asupra activității economice de alți factori interni şi externi”, se arată în Programul de convergență, la capitolul rezervat BNR.
sursa: Realitatea.net
