Folosirea de documente false sau inexacte este strategia cea mai utilizată de obținere frauduloasă a fondurilor europene, potrivit unei analize realizate de Societatea Academică din România pe baza deciziilor definitive de condamnare în dosarele cu fonduri europene instrumentate de DNA.
Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menționat în proporție de 46.59% în deciziile de condamnare, iar cel mai des menționat actor este mediul privat (asociați, administratori, acționari, directori executivi sau administrativi, manageri sau angajați ai unor companii private) cu o proporție de 57.20% din total.
Analiza a urmărit să identifice tacticile de fraudare, cel mai afectat program european și tipologia actorilor implicați în obținerea frauduloasă a fondurilor europene. SAR subliniază că această analiză nu este exhaustivă în ceea ce privește tacticile de fraudare, întrucât reține doar ceea ce a putut fi probat de către procurorii DNA în cadrul proceselor în care au fost pronunțate condamnări definitive.
Scopul creării acestei baze de date a fost, în primul rând, identificarea celor mai frecvente tactici de fraudare a fondurilor europene indicate de către DNA și probate în urma proceselor penale. Având în vedere multitudinea acestora, tacticile au fost grupate – pe baza similitudinilor acuzelor – în 14 categorii majore pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situației.
Frecvența tacticilor de fraudare
Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, împreună cu variațiile acesteia (complicitate, tentativă, instigare, participație improprie la folosirea de documente/declarații false și forma sa continuată, precum și fals în declarații), reprezintă 46.21%dintre cazuri. Pe locul doi se află tactica fals în înscrisuri (sub semnătură privată, instigare, fals material în înscrisuri oficiale și forma sa continuată) cu 21.59%. Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute (10.61%) și înșelăciunea (6.82%) se află pe următoarele locuri.
Programul Phare, cel mai afectat fond European
De departe cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, ce a fost menționat în proporție de 46.59%. Obiectivele acestui instrument erau întărirea capacității administrațiilor și instituțiilor publice în vederea aderării, înlesnirea transpunerii acquis-ului comunitar și promovarea coeziunii economice și sociale.
Următorul este tot un fond de pre-aderare axat pe domeniul agriculturii și dezvoltării rurale: SAPARD cu 17.42%. Pe locul trei se află două fonduri destinate exclusiv agriculturii (acestea fiind menționate împreună în deciziile penale) ce constituie instrumentul financiar unic al Politicii Agricole Comune (PAC), anume Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR) cu 12.12% din total. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, Agenția SAPARD a fost reorganizată în Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP). Aceasta asigură implementarea tehnică și financiară a FEADR.
Fondul FEGA, destinat susținerii piețelor agricole, a fost menționat separat în 10.61% dintre cazuri. Acesta este gestionat în România de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Fondul european cel mai afectat
Mediul privat mai implicat în fraude decât autoritățile locale
De departe cel mai des menționat actor este mediul privat (asociați, administratori, acționari, directori executivi sau administrativi, manageri sau angajați ai unor companii private) cu o proporție de 57.20% din total. Acesta este urmat de autorități publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali și funcționari publici) ce însumează 26.52%. Organizațiile non-guvernamentale (8.71%) și persoanele „fără calitate specială”, majoritatea fermieri, (7.58%) întregesc topul.
Tipologia actorilor implicați
2003, anul de vârf în fraudele pe fonduri europene
De asemenea, analiza arată și anii în care s-au înregistrat cele mai multe tactici de fraudare. Deciziile penale încep din anul 2010 și se termină în luna martie 2013, dar anul cel mai îndepărtat al începerii fraudei, așa cum este relatat în trimiterea în judecată a DNA, este 2001. Practic, în ultima perioadă s-au închis unele dintre cazurile penale referitoare la fraudarea fondurilor de pre-aderare.
Anul începerii fraudei
Cele mai frecvente ilegalități (54.92%) au durat 1 an, fiind urmate de cele de 2 ani (34.85%) și de 3 ani (9.47%).
Durata desfășurării fraudei
Sursa: romaniacurata.ro
