Dezbaterea din Parlamentul European privind revizuirea şi flexibilizarea bugetului UE 2014-2020 va da ocazia parlamentarilor români să obţină încă vreo 8-9 miliarde de euro în plus, a declarat Traian Băsescu, în încheierea Consiliului european.
„Parcă îmi reproşau mie că a fost creşterea de numai 18% a bugetului şi sunt convins că prin priceperea, talentul, inteligența şi capacitatea lor de a convinge vor mări bugetul României”, a adăugat preşedintele.
Declaraţii Traian Băsescu:
A fost un Consiliu European dedicat agendei de politică economică. Ca relaţii externe a avut ca subiect Rusia şi Siria. Probabil aţi văzut concluziile Consiliului. Am să încerc o traducere cu adaptare la România ca să fie accesibilă. Încă din începutul concluziilor veţi observa că se menţin obiectivele de politică economică şi socială şi se fixează pilonii pe care aceste politici la nivel european trebuie să se bazeze.
Criteriile pe care aplicăm politicile:
Primul ar fi consolidarea fiscală favorabilă creşterii economice.
Noi am aplicat soluţia reducerii cheltuielilor care a adus o redresare bruscă. Este foarte important că se spune consolidare fiscală favorabilă creşterii economice – pentru că în multe state s-a făcut consolidare fiscală fără să ducă la creştere economică, ci la creşterea şomajului. Aş spune că noi am fost inspiraţi în 2010 pentru că suntem unul dintre puţinele state care au redus şomajul.
Alt criteriu – restabilirea unui nivel normal de acordare de împrumuturi. Guvernul României, deşi a făcut multe împrumuturi de pe piaţa internă, începând din 2012 s-a ieşit pe piaţa externă, ceea ce a lăsat resursa financiară pentru creditare. Este o politică corectă.
Un alt pilon al politicii economice trebuie să fie abordarea şomajului şi a consecinţelor sociale ale crizei. Atâta timp cât nu se măreşte fiscalitatea şi se absorb fonduri europene, noi nu avem o problemă cu creşterea şomajului.
În sfârşit, modernizarea administraţiei publice – debirocratizarea şi diminuarea cheltuielilor de funcţionare a statului, proces pe care şi actualul Guvern îl continuă. Acea ordonanţă cu un angajat la 7 plecaţi în sistemul bugetar este în vigoare. De la aplicarea ei s-a redus cu 200 de mii de salariaţi. Sunt sectoare care suferă foarte mult – cum ar fi sectorul de sănătate.
Începând cu 1 ianuarie 2014 avem la dispoziţie 140 milioane euro de la UE să creăm locuri de muncă strict pentru tineri până în 25 de ani.
România nu va accepta nicio abatere de la tratatul de aderare care prevede că de la 1 ianuarie 2014 nicio ţară nu mai poate impune restricţii pentru forţa de muncă din România.
Dacă în 2010 am făcut ceea ce ne-a obligat viaţa să facem şi am ales soluţia corectă de redresare rapidă, în anii următori trebuie să facem ce putem pentru a ne asigura creştere economică şi consolidare.
Această dezbatere care va fi în Parlament va da ocazia parlamentarilor noştri să obţină încă vreo 8-9 miliarde de euro în plus. Parcă îmi reproşau mie că a fost creşterea de numai 18% a bugetului şi sunt convins că prin priceperea, talentul, inteligenta şi capacitatea lor de a convinge vor mări bugetul României.
Dacă mă întrebă cineva oficial (despre data aderării la euro – n. red) spuneam 2015, că nu am ce să spun altceva. Ce vă spun cu certitudine este că nimeni nu îşi poate construi creşterea dacă are datorii şi vrea să treacă pe creştere făcând datorii mai mari. Înainte trebuie să te stabilizezi şi să porneşti de la premisa că vrei să ajungi la creştere fără să faci datorii.
Cert este că nimeni nu mai poate spera să îşi garanteze prosperitatea din împrumuturi, aşa cum au făcut vechii europeni multă vreme.
Economia nu mai suporta încă o reducere de cheltuieli anul acesta. Asta nu înseamnă că ne permitem să trecem la deficite de 4-5%, în primul rând pentru că am ratificat tratatul fiscal.
Ne propunem un termen rezonabil de intrare în zona euro. Vă spun un lucru: nu va sta nimeni după cei care se pregătesc. UE şi zona euro nu sunt dispuse să aştepte. Cei care nu îndeplinesc condiţiile vor rămâne tot mai departe de pluton, ceea ce după mine ar fi o pierdere.
