Darurile
Pe lângă porc, Crăciunul nu se poate dispensa de colaci, covrigei, colaci de toate mărimile, pentru copiii care colindă, pentru colindătorii feciori, pentru preot, pentru pus pe masa de Crăciun, pentru trimis la naşi şi la moaşă, colaci pentru dat de pomană pentru cei morţi. Se spune că în cele 12 zile dintre ani, sufletele morţilor vin să petreacă împreună cu viii. Pe masa din Ajunul Crăciunului se pune hrană şi pentru ei , turte muiate în sirop de zahăr şi presărate cu nucă pisată, grâu fiert cu miere, prune fierte, bob bătut. O parte din colaci se face pentru a asigura schimbul de daruri. Uneori colacii sunt însoţiţi de carne de porc şi o sticlă de băutură. Darul în sat are doi timpi; dai, dar şi primeşti. De aceea omul care primeşte zice: „Mulţumesc până o-i întoarce”!
Colindele
Colinda este o urare care are calitatea de a influenţa favorabil viitorul. Înainte era interzis să cânţi colinde în afara Crăciunului. Dacă pot face bine, odată cântate la timpul lor, ele pot face şi rău, în afara timpului lor. Unele colinde sunt specializate pentru preot, pentru fete şi feciori de însurat, pentru păstor, zidar, morar, pescar, vânător. La casele îndoliate nu se colindă. În afară de colinde se cântă şi „cântece de stea”, texte şi melodii de origine cultă, compuse de preoţi, dascăli şi învăţători. Versuri naive, dar cu farmecul şi forţa inocenţei. (A.M.)
