Pe partea stângă, un perete plin de maşini de spălat şi cuptoare. Pe parte dreaptă, un bărbat analizează un aspirator, iar un altul o maşină de tocat alimente. Puţin mai încolo, un angajat se uită printr-o lupă puternică şi „meştereşte” un telefon cu o pensetă. În fundal, un televizor transmite un reality show…
Aşa arată un început de zi în magazinul „La Bonne Combine” (Afacerea Bună) din Prilly, Elveţia, un fel de „Mecca” pentru reparaţia electrocasnicelor, scrie Le Temps.
„Uită-te la asta”, spune Felice Sugla, arătând spre o placă de bază. „Aceasta este inima televizorului, în care condensatoarele sunt lipite chiar lângă un radiator conectat la tranzistori. Condensatoarele sunt sensibile la căldură”, adaugă acesta.
„De ce le-au pus cei de la Samsung aici, chiar dacă există spaţiu şi în capătul celălalt al plăcii de bază?”, se întrebă. Acest semn de întrebare este doar unul din numeroasele dubii privind fiabilitatea aparatelor şi dispozitivelor electronice.
Tot mai multe dintre acestea par să fie fabricate cu o perioadă de uzură planificată, fapt care este adesea suspectat, dar nu poate fi dovedit.
Producătorii de electronice şi de aparatură electrocasnică sunt acuzaţi că scurtează în mod deliberat durata de viaţă a produselor cu scopul de a forţa consumatorii să achiziţioneze altele în cel mai scurt timp.
„Este imposibil să fii sigur, dar adesea avem suspiciuni majore”, spune Christopher Inaebnit, care conduce magazinul La Bonne Combine.
• „Unele electrocasnice sunt proiectate într-un mod surprinzător”
„Să luăm de exemplu cele mai noi maşini de spălat. Companii cu renume aşează rulmenţii cu bile în cilindru, deoarece cilindri noi sunt extrem de costisitori, ceea ce face aproape imposibilă înlocuirea rulmenţilor atunci când aceştia sunt uzaţi”.
Acest lucru înseamnă că electrocasnicele au devenit din ce în ce mai puţin reparabile. În urmă cu câţiva ani, puteam repara opt aparate din zece, atât de dimensiuni mari, cât şi de mărimi mici. Acum, putem repara şapte din zece. Iar procentul e şi mai mic pentru electronice”, spune Inaebnit.
Întrebat de televizoarele companiei, un purtător de cuvânt de la Samsung a spus că „cercetarea noastră şi departamentul nostru de dezvoltare vă asigură că toate componentele sunt aşezate în cel mai bun loc în spaţiul limitat al unui televizor”. Dar proprietarul magazinului nu se lasă convins şi ne arată un alt exemplu: un iPad desfăcut.
„Apple foloseşte o bandă dublă adezivă mai puternică decât orice am văzut vreodată. Pentru a ajunge la componentele electronice, trebuie să dezlipeşti această bandă cu un pistol cu aer cald. Cea mai mică greşeală şi tableta este distrusă”, spune acesta.
• Uzura programată
Uzura planificată are o mulţime de forme. Huma Kamis, de la Federaţia Elveţiană-Franceză a Consumatorilor (FRC) spune că, „în ultimii opt ani, am făcut teste comparative. Fără nici cea mai mică îndoială, pot spune că această uzură este programată din interior. Părţile metalice din telefoanele mobile au fost înlocuite cu plastic, astfel încât să fie mai fragile.
Schimbarea conectorului pentru încărcător este un alt tip de uzură. Adesea, fără niciun motiv, producătorul le va schimba, doar pentru a forţa consumatorii să cumpere produse noi.
Conectorul Lightning al noului iPhone 5 este unul dintre exemple, însă alţi producători realizează şi accesorii care sunt incompatibile de la un model la altul. Această situaţie este regretabilă”. FRC speră că în următorul an va reuşi să-i facă pe consumatori mai conştienţi de această problemă.
Cea mai extremă formă de uzură planificată este cea în care producătorul programează o durată de viaţă precisă în dispozitivele sale. Unii producători de carduri de memorie pentru aparate de fotografiat sau telefoane limitează numărul de fotografii sau clipuri video posibile. Peste o anumită cifră, cardul nu mai poate fi utilizat. Acest lucru este valabil şi pentru imprimante. Unele sunt programate să se oprească din funcţionare după un anumit număr de printări.
• Piese de rezervă costisitoare
Mai mult, unii producători fac extrem de dificilă obţinerea de părţi componente. „Recent, am comandat o componentă de la un producător de televizoare, care mi-a spus că mă costă aproximativ 300 de dolari. Din greşeală, transportatorul a uitat eticheta de preţ pentru Slovacia, care era de 78 de dolari. Uneori, producătorii fac tot ce le stă în putinţă să descurajeze reparaţiile”, spune Inaebnit.
Unii fabricanţi de calculatoare refuză să livreze orice componentă, forţând firma La Bonne Combine să achiziţioneze componentele de la firmele care produc copii ale pieselor necesare. „Alţii ne trimit componente pe care nu le-am comandat, iar apoi refuză să le ia înapoi”. Atunci când compania HP a fost contactată, reprezentanţii au declarat că aceştia furnizează părţi de rezervă pentru toate dispozitivele sale. În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa…
O altă problemă este calitatea. „Furnizorii chinezi au înţeles că există oportunităţi pe piaţa pieselor de rezervă. Însă, calitatea diferă foarte mult. Găsirea unor piese bune este o adevărată provocare”, spune Miro Djuric, unul din managerii de la iFixit.com, un website ce conţine ghiduri şi manuale de instrucţiuni.
De cele mai multe ori distribuitorii sunt învinovăţiţi pentru aceste probleme. Regis Chatelain, director la Swissecology, o organizaţie de dezvoltare sustenabilă, spune că „de mai multe ori, când am dus o cameră foto sau video într-un magazin pentru a fi reparată, am observat că preţul total al reparaţiei era cu foarte puţin mai mic decât preţul unui dispozitiv nou. Este evident o strategie de a forţa consumatorii să cumpere lucruri noi”.
Un alt exemplu de uzare programată este software-ul. „Spre exemplu Windows: Microsoft încetează să mai susţină versiunile mai vechi după câţiva ani. Acest lucru forţează utilizatorii să cumpere ultima versiune, dar şi un calculator nou, chiar dacă versiunile mai vechi sunt încă bune pentru majoritatea utilizatorilor”, spune Toni Conde, un expert în mulimedia şi comunicare.
„Există un cerc vicios în această cursă de a produce calculatoare mai puternice şi mai rapide”, adaugă el.
Sunt consumatorii parţial responsabili? „Marketingul pentru anumite produse funcţionează foarte bine”, spun specialiştii. „La fiecare 12-18 luni, operatorii de telefonie aşează în mâinile consumatorilor un alt smartphone. Pe care ar putea refuza să îl cumpere…”
sursa: Financiarul.ro
