Moştenitorii Prinţului Dimitrie Sturdza, s-au unit *în cuget şi-n simţiri* şi cer Primăriei ieşene daune de 2 milioane de dolari
Moştenitorii Principelui Dimitrie Mihail Sturdza, respectiv fiii, nepoţii, strănepoţii precum şi alte rude de gradul I, îi solicită întâiului bărbat al urbei, recte edilului Gheorghe Nichita, restituirea în natură a unui teren extrem de valoros, de aproximativ 10.000 de metri pătraţi, situat în Dealul Copoului, pe celebra stradă Carol. În cazul în care restituirea în fizic a pământului nu mai este posibilă, membrii familiei Sturdza se mulţumesc şi cu alte măsuri reparatorii sub diferite forme băneşti.
Reprezentantul familiei Sturdza, este vorba de prinţul Dimitrie, în prezent un prosper om de afaceri care trăieşte în Elveţia, susţine că funcţionarii Primăriei Iaşi i-au respins nejustificat acordarea de despăgubiri pentru respectivul teren, cât şi pentru construcţiile aferente acestuia, şi care ar fi fost demolate odată cu trecerea timpului.
*Imobilul solicitat Primăriei a fost în trecut proprietatea bunicului nostru, Prinţul Mihail Sturdza, decedat pe 27 septembrie 1941. Acesta a cumpărat imobulul şi terenul, în baza unui contract de vânzare-cumpărare, datând din 27 septembrie 1895, de la membrii Academiei Române*, arată omul de afaceri Dimitrie Sturdza, prin intermediul avocatei Georgeta Buculei.
Război juridic pentru un teren extrem de valoros din buricul târgului
Război juridic între primarul Gheorghe Nichita şi moştenitorii de drept ai Principelui Dimitrie Mihail Sturdza din cauza unui teren valoros de aproape un hectar amplasat în Copou, suprafaţă identificată prin mai multe adrese, pe str. Carol. Dimitrie Sturdza, alături de rudele sale de sânge, Gheorghe şi Mihai Sturdza, fiii lor Eric Ioan şi Elena Sturdza, cât şi de prinţesa Greta Marie Kristine Kvaal, au acţionat în judecată Primăria ieşeană pe motiv că instituţia statului refuză acordarea de despăgubiri pentru imobilele aflate pe pământul ce a aparţinut cu acte în regulă bunicului lor, Principele Mihail Sturdza. Valoarea estimativă a clădirilor demolate pentru care se cer daune este de un milion de dolari iar pentru terenul neretrocedat de 9.117 metri pătraţi, valoarea cerută este de cca 100 de dolari/ metrul pătrat. În dovedirea dreptului de proprietate, familia prinţului Dimitrie Sturdza a depus la dosarul cauzei un munte de acte şi de documente oficiale: un act de vânzare datând din 25 septembrie 1895; acte şi planşe originale de la Arhivele Naţionale ale României, procesul verbal rezultat în urma defunctului Prinţ Mihail Sturdza, copie după testamentul original al Prinţesei Olga Sturdza, mai multe certificate de moştenitori precum şi diferite procuri speciale. *Terenul şi imobilele demolate au aparţinut bunicului nostru Prinţul Mihail Sturdza. Acesta le-a cumpărat în baza unui contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 1895, de la Academia Română. Instituţia a moştenit acest teren, prin testament, de la boierul Vasile Adamachi, decedat la data de 25 februarie 1892. Moştenitori de drept ai averii au rămas soţia Principelui, Olga Sturdza, fiul acesteia Gheorghe, cât şi moştenitorii fiului antedecedat, Dimitrie, Mihai şi Elena, fiecare cu o cotă de moştenire de 1/3, respectiv 1/6*, a menţionat în plângere, primul dintre reprezentanţii juridici ai familiei Sturdza, Neculai Bujor.
Reprezentanţii Primăriei Iaşi le-au dat *cu flit* avocaţilor familiei Sturdza
De partea cealaltă a baricadei, primarul Gheorghe Nichita, printr-o dispoziţie, a respins cererea familiei Sturdza, de acordare a despăgubiri susţinând că *respectivele construcţii demolate pentru care se face atâta vorbire ar fi fost de fapt înstrăinate către proprietara Constanţa Ghica, printr-un act de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 1877/2 septembrie 1913. Bunurile imobile nu se aflau în proprietatea contestatorilor la data preluării lor abuzive. Acestea au fost înstrăinate altcuiva*, menţionează juriştii de la Palatul Roznovanu, într-o întâmpinare aflată la dosar. Totodată, şefa Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Iaşi, Doina Florescu, le cere judecătorilor să respingă ca nefondată acţiunea promovată de familia Sturdza, şi să ignore toate pretenţiile materiale ale acestora. În replică, avocaţii prinţului Dimitrie Sturdza nu se lasă mai prejos şi solicită, printr-o contestaţie, anularea dispoziţiei primarului Nichita privind neacordarea de despăgubiri pentru respectivul teren care a aparţinut familiei.
*Soluţia Primăriei este netemeinică şi nelegală. În mod evident, bunicul nostru, Principele Mihail Sturdza, a avut pe suprafaţa de pământ revendicată o serie de construcţii. În procesul verbal de evaluare şi taxare a succesiunii Principelui, datat 1 noiembrie 1942, proprietatea respectivă a fost identificată în str. Carol nr. 17. Aceasta a fost compusă din: o clădire principală cu o suprafaţă construită de 890 metri pătraţi, şi compusă din 25 de încăperi; o clădire din cărămidă de 178 mp şi compusă din 10 încăperi; o clădire a administraţiei domeniilor de cca 170 mp – cu 7 camere precum şi alte construcţii anexe, plus terenul construit şi neconstruit cu suprafaţa totală de 9.117 metri pătraţi. În conţinutul rolului fiscal întocmit pentru anul 1950, imobilul notificat apare ca fiind proprietatea moştenitorilor defunctului Principe Mihail Dimitrie Sturdza. Imobilul respectiv are următoarea componenţă; două corpuri de casă (unul cu 19 camere din care 3 biroruri şi 15 dependinţe; al doilea corp de casă conţine 22 de camere precum şi 15 spaţii goale. Pe lângă această proprietate vastă având numărul administrativ 17, de pe str. Carol, în evidenţele fiscale din acelaşi an, mai exista atunci şi un imobil situat la nr. 17 A, care a fost proprietatea fostei Principese Olga Sturdza. Acesta din urmă era compus din două corpuri de clădire, ambele alcătuite din 3 camere şi dependinţe. Din documentele legale al familiei Sturdza mai rezultă, fără posibilitate de tăgadă, că proprietatea principelui Mihail Sturdza cuprindea mai multe imobile pentru care suntem îndreptăţiţi a primi despăgubiri. Pe parcursul litigiului, noi, familia Sturdza, am făcut pe deplin dovada existenţei acelor construcţii pe terenul revendicat. Vă rugăm, deci, domnilor magistraţi, să admiteţi acţiunea noastră, să anulaţi dispoziţia primarului, şi să obligaţi Primăria Iaşi la acordarea de despăgubiri pentru imobilele demolate*, au susţinut în final avocaţii familiei Sturdza. De menţionat este faptul că, imobilele cunoscutei familii princiare din Moldova, au fost preluate în mod abuziv de către regimul comunist de tristă amintire, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Cine sunt de fapt moştenitorii Principelui Dimitrie Mihail Sturdza ?
În timp ce doi sau trei dintre moştenitorii fostei familii princiare Olga şi Mihail Sturdza, locuiesc în prezent prin Bucureşti ori zona Neamţului, majoritatea sunt plecaţi din ţară. În frunte cu prinţul Dimitrie Sturdza, moştenitorii de drept ai Principelui îşi văd liniştiţi de afaceri în Elveţia, Franţa ori Belgia. Prinţesa Greta Marie Kristine Kvaal este văduva Prinţului Georges Michel Sturdza. Prinţul Dimitrie Sturdza este căsătorit cu Monika Margit Wagner şi locuieşte în regiunea Breitenacher Zumikom (Elveţia). Gheorghe Sturdza este căsătorit cu Anne Michele Colette Gueury şi domiciliază în Sainte – Marquerite sur Mer, iar Ioan Eric Sturdza este căsătorit cu Irene Costas Lemos, şi locuieşte în zona Cologny – Chemin du Pre Langard, tot în Elveţia.
