Verdeţurile de primăvară
Un regim de viaţă sănătos include o alimentaţie bogată în fructe, legume şi mult mult sport. Primăvara este un prilej bun pentru a ne detoxifica organismul după o iarnă lungă şi grea. Organele vitale trebuiesc protejate indiferent de curele ţinute şi de sportul practicat. Pentru un tonus de invidiat, primăvara ne ajută cu resurse şi alimente proaspete.
Consumaţi multe verdeţuri
Salata verde conţine săruri minerale (de iod, magneziu, fosfor, cupru, arsenic şi zinc), dar şi multe vitamine (A, B, C, D şi E). Toate acestea dau organismului rezistenţa la infecţii şi virusuri. Datorită conţinutului ridicat de clorofilă, salata verde are rol antianemic. Ajută la normalizarea digestiei şi a tranzitului intestinal, fiind un real ajutor pentru persoanele care suferă de constipaţie.
Sfatul specialistului: rupeţi salata cu mâna, nu o tăiaţi. În felul acesta i se păstrează mai bine proprietăţile.
Se spune că leurda este prima plantă pe care o consumă ursul când iese din hibernare. Usturoiul sălbatic sau usturoiul ursului, cum mai este cunoscută, are aceleaşi proprietăţi ca şi usturoiul: stimulează detoxifierea, are efect hipocolesteroleminat, antiviral şi antibacterian.
Spanacul conţine potasiu, acid folic, calciu, fier, vitamina C, vitamina E, vitamina K şi fibre alimentare. Prin fierbere, spanacul pierde majoritatea principiilor sale active. Dacă doriţi să-i păstraţi toate proprietăţile, trebuie să-l consumaţi crud şi proaspăt. Sucul de spanac se poate combina în părţi egale cu cel de morcov sau de ţelină. Ca şi celelalte legume cu frunze verzi, spanacul este sărac în calorii.
Alte proprietăţi: stimulează activitatea inimii, previne infecţia gingiilor, stimulează creşterea, fiind recomandat în special copiilor şi tinerilor aflaţi la pubertate, datorită conţinutului de acid folic, este recomandat femeilor însărcinate, cura cu suc de spanac reechilibrează şi fortifică organismul, este eficient împotriva anemiei, depresiei nervoase şi oboselii.
Nu uitaţi de peşte!
Niciodată nu mâncăm suficient peste, aşa că recomandarea este: cât mai des posibil, chiar şi de mai multe ori pe zi. În privinţa peştelui gras 4-5 porţii/săptămână ne asigură aportul adecvat de acizi graşi esenţiali, dar putem mânca şi 1 porţie pe zi ca să fim supersănătoşi.
Există 2 tipuri de peşte: peştele slab, care are un conţinut de grăsime de 5-7 g/100 g (păstrăv, biban, ştiucă, crap) şi peştele gras, cu un conţinut de grăsime peste 10g/100g (somn, somon, ton, macrou, hering, sardine, scrumbie). La peştele gras, lipidele sunt dispersate în carne.
Folosiţi doar conservele de peşte în saramură sau în suc propriu (apă), nu în ulei, chiar dacă e de măsline.
Atenţie!
• nu mâncaţi peşte pane sau prăjit.
• gătiţi la cuptor, în sauté, în folie de aluminiu, la vapori sau la grătar (în cazul peştelui gras).
• gătiţi fructele de mare cu sos de roşii, fierte cu vin şi arome; nu le mâncaţi cu maioneză şi nu le faceţi pane.
• consumaţi icrele negre sau roşii ca atare, pe pâine prăjită cu unt. Nu le transformaţi în salată de icre, deoarece cantitatea de ulei folosită este enormă, iar conţinutul caloric pe măsură.
• prin afumare şi uscare peştele pierde din grăsime ( 175 cal/100 g somon proaspăt şi 100 cal/100 g somon afumat), deci puteţi consuma o cantitate suficient de mare cât să vă sature.
• peştele marinat şi saramura reprezintă variante dietetice de preparare.
• peştele proaspăt trebuie să aibă: ochi strălucitori, carne fermă, solzi lucioşi nelipicioşi
• dacă vreţi să congelaţi peşte, înainte de a-l băga la frigider scoateţi-i măruntaiele.
Carnea de peşte este bogată în proteine şi săracă în grăsimi săturate. De asemenea, mulţi peşti sunt bogaţi în acizi graşi Omega 3, care ajută la prevenirea bolilor de inimă, ajută sistemul imunitar, buna funcţionare a creierului şi ajută chiar şi în anumite probleme ale pielii. Sardine, scrumbie, ton, peşte spadă – carnea lor este bogată în acizi graşi esenţiali Omega 3, ce ţin sub control nivelul de grăsimi din sânge şi menţin elasticitatea pereţilor arterelor.
30 de minute de sport pe zi
Mers în pas alert, mers pe bicicletă, înot, aerobic – orice sport care presupune un efort constant şi de intensitate medie face minuni. Cercetătorii de la Colegiul American pentru Medicină şi Sport au demonstrat că sportul prelungeşte viaţa. Şi nu e vorba despre sesiuni de fitness epuizante, ci de doar o jumătate de oră de mişcare pe zi.
„Doar dacă te ridici şi faci mişcare 30 de minute pe zi impactul asupra sănătăţii este semnificativ”, spune Pete McCall, purtător de cuvânt al Centrului. El precizează însă că majoritatea oamenilor nu se ţin de sport decât dacă vor să slăbească sau să schimbe modul în care arată. Însă făcând exerciţii dificile, se epuizează sau se rănesc şi suprasolicită corpul.
Teodora Dumitru
