Pentru afacerile sale din Rusia, Roman Abramovici a plătit taxă de protecţie
De mai mult de o lună, atenţia publicului din Marea Britanie este acaparată de confruntarea în instanţă a doi dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri ruşi: Roman Abramovici, patronul clubului de fotbal Chelsea, şi Boris Berezovski, miliardarul cunoscut drept oponentul cel mai vehement al lui Vladimir Putin. Miza este de 5,8 miliarde de dolari.
La Înalta Curte de Justiţie din Londra se judecă procesul intentat de fostul magnat al media ruse, Boris Berezovski, fugit din Moscova şi beneficiar, în Anglia, al statutului de azilant politic, pe motiv că ar fi persecutat de fostul preşedinte Vladimir Putin şi de multimiliardarul său compatriot, Roman Abramovici. Dincolo de aspectul strict juridic – cel mai mare proces civil din lume – declaraţiile făcute de cei doi şi de martorii aduşi în faţa instanţei oferă o imagine sugestivă a Rusiei din perioada anilor „90, când personalităţi necunoscute publicului larg au reuşit, profitând de vidul legislativ şi de corupţie, să strângă averi uriaşe, să structureze domenii întregi ale industriei şi să influenţeze decisiv politica ţării. În sutele de pagini ale dosarului, Berezovski şi Abramovici vorbesc despre întâlniri secrete, milioane de dolari împărţite în stânga şi-n dreapta, şantaje, mită şi trafic de influenţă la nivel înalt. Deşi ruşii au fost martori ai acestei perioade, este pentru prima oară când faptele sunt prezentate chiar doi participanţi direct la evenimente, astfel încât publicaţia Novaia Gazeta a numit procesul „Rusia Assange”, aluzie la dezvăluirile făcute de site-ul WikiLeaks, al lui Julien Assange. Jurnalista Vera Şelişceza scria că „abia acum, din acest nebun proces desfăşurat într-un tribunal din străinătate, se poate afla adevărul”.
O alianţă între bani şi influenţă politică
Boris Berezovski şi Roman Abramovici s-au întâlnit în 1994, în cursul unei croaziere pe un yacht privat, în Marea Caraibelor. Primul, pe atunci în vârstă de 50 ani, părăsise o carieră universitară pentru a deveni proprietarul celei mai mari societăţi vânzătoare de automobile din Rusia şi apropiat al preşedintelui Boris Elţîn, iar tânărul Abramovici, de doar 28 ani, fost militar şi importator de jucării, hotărâse să se lanseze în afaceri cu produse petroliere. Pe puntea vasului, printre insule luxuriante, cei doi au decis „să pună pe roate” o afacere fabuloasă.
Abramovici contribuia cu priceperea în business şi cu capitalul necesar, iar Berezovski se angaja să-şi folosească influenţa pentru a convinge guvernul rus să privatizeze două companii petroliere siberiene, iar, ulterior, să vândă o parte din acţiuni lui Abramovici şi celui mai bogat om din Georgia, Arkadi Patarkasişvili. Înţelegerea dintre cei doi oameni de afaceri mai stabilea şi strângerea de fonduri pentru a dezvolta compania de media a lui Berezovski, ORT, care urma să sprijine cariera politică a lui Boris Elţîn. În declaraţiile date în faţa instanţei londoneze, Boris Berezovski susţine că, în 2001, prin intimidare şi şantaj, partenerul său de afaceri l-a forţat să-şi vândă acţiunile deţinute la Sibneft pentru doar 1,3 miliarde de dolari, în timp ce tânărul afacerist le-a vândut pe ale sale, în 2005, companiei de stat Gazprom, pentru 11,9 miliarde USD. În replică, Roman Abramovici a afirmat că Berezovski nu a deţinut niciodată cu titlu personal acţiuni la Sibneft, iar banii pe care i-a primit au reprezentat răsplata protecţiei politice necesară dezvoltării afacerii. „Influenţa sa politică era absolut necesară şi eu am plătit această taxă de protecţie”, a declarat patronul clubului Chelsea.
Întâlniri secrete, vile luxoase, amante cheltuitoare
Din dosarul aflat în instanţă, reiese că detaliile numeroaselor afaceri în care erau implicaţi Abramovici şi Berezovski erau stabilite în cadrul unor întâlniri secrete fie în clubul din Moscova, deţinut de ultimul, fie pe Riviera, în Alpii Francezi sau la hotelul Dorchester din capitala Marii Britanii. Potrivit afirmaţiilor lui Roman Abramovici, în tot acest timp el a cheltuit sume uriaşe pentru a finanţa stilul extravagant de viaţă al partenerului său. I-a plătit avioanele închiriate, i-a cumpărat o vilă de lux la Capul Antibes, în Franţa, ba chiar plătea şi cheltuielile făcute de amanta acestuia prin carduri de credit. În final, în 2000, i-ar fi dat fostului magnat al presei ruse 305 milioane de dolari, deoarece voia ca acesta „să-şi asigure o viaţă confortabilă.”
Proprietar al unor somptuoase domenii în Londra, al unui castel în Franţa, al clubului de fotbal Chelsea şi al celui mai mare yacht din lume, Roman Abramovici este considerat ca unul dintre cei mai bogaţi oameni, cu o avere estimată la 17 miliarde de dolari, în timp de Boris Berezovski are în conturi doar „modesta” sumă de 800 milioane USD.
Destine divergente
Consideraţi, pe vremea când se bucurau amândoi de favorurile Kremlinului, ca „tată şi fiu” sau „mentor şi discipol”, cei doi afacerişti ruşi se contrazic reciproc în declaraţii. Roman Abramovici pretinde că nu-i mai datorează nimic fostului său partener, deoarece i-a plătit deja, de la începutul colaborării lor, peste 2,5 miliarde de dolari, pentru protecţia politică a afacerilor. „Sunt dezamăgit şi surprins că cere prin instanţă o parte importantă din averea mea. Averea asta am câştigat-o prin muncă grea şi înfruntând riscurile pe care le implică derularea unor afaceri în Rusia. Nu sunt rudă cu el, nu sunt tutorele lui şi nu am nicio obligaţie, legală sau morală, ca să-i finanţez stilul de viaţă sau să-i satisfac cele mai extravagante cereri”, a spus Abramovici, în timpul unei audieri preliminare.
Soarta duşmanilor de astăzi, pe vremuri parteneri, s-a schimbat în 2000, odată cu venirea la putere a lui Vladimir Putin. Cu toate că a beneficiat de campania mediatică a societăţii ORT, proprietate a lui Boris Berezovski şi Abramovici, actualul prim-ministru rus a considerat că este mai bine să-l îndepărteze pe primul de cercurile Puterii. Drept urmare, mogulul media a atacat în presă programul de reforme anunţat de preşedintele rus, dar presiunile politice l-a silit să-i vândă partenerului său acţiunile pe care le deţinea la ORT şi, în 2001, să fugă din Rusia, în Anglia, unde a obţinut azil politic. Imediat ce a devenit acţionar majoritar, Abramovici a cedat Kremlinului controlul editorial al postului de televiziune.
Dan Papij
