Judecătoria Alba-Iulia a respins cererea de amânare a punerii în executare a pedepsei de cinci ani închisoare pentru Dan Tartagă. În schimb, soluţionarea cererii fostului director de bancă Nicolae Pişcu a fost amânată pentru data de 8 noiembrie 2011, în vederea unei anchete sociale. Tartagă poate ataca decizia Judecătoriei Alba în termen de 10 zile. Mandatele de arestare pe numele Dan Mihai Tartagă şi Nicolae Pişcu au ajuns la sediul IPJ Braşov. Cei doi au fost căutaţi la domiciliu, dar nu au fost găsiţi, aşa că citaţiile au fost înmânate membrilor familiei. Procedurile de căutare vor fi continuate, spun poliţiştii.
Cuplul Dan Tartagă-Nicolae Pişcu – câte cinci ani de pârnaie
Fostul director al Băncii Agricole Braşov, Nicolae Pişcu, şi omul de afaceri Dan Tartagă au fost condamnaţi la cinci ani de închisoare. Curtea de Apel Alba a dat verdictul în dosarul Fabricii de Zahăr Bod după 9 ani de procese. Recursul formulat de cei doi a fost respins săptămâna trecută de Curtea de Apel Alba. Fiecare a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare. Cei doi au depus la instanţă o cerere de amânare a executării pedepsei. Acuzaţiile pentru care Dan Tartagă a fost deferit justiţiei sunt fals în declaraţii, uz de fals, instigare la fals intelectual, înşelăciune, folosirea cu rea-credinţă a creditelor societăţii şi încasare ilegală de dividende. Nicolae Pişcu a fost acuzat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Afacerea „Zahăr Bod”, celebră pentru manevre de culise ciudate
În toamna anului 1998 la Bucureşti avea loc licitaţia pentru vânzarea fabricii de Zahăr Bod din judeţul Braşov. La licitaţie au participat două firme: Societe du Marqueuterre din Franţa şi SC Darcom SRL, patronată de afaceristul braşovean Dan Tartagă. Comisia de licitaţie a dat câştig de cauză SC Darcom SRL patronată de Dan Tartagă.
Deşi totul părea normal, la scurt timp s-a dovedit că participarea firmei lui Tartagă era una frauduloasă. În momentul licitaţiei SC Darcom SRL avea peste 700 de milioane ROL datorii la bugetul de stat. O normă a FPS prevedea că potenţialii cumpărători să nu deţină contracte încheiate cu FPS. La vremea respectivă SC Darcom SRL era angrenată într-o combinaţie suspectă în staţiunea Poiana Braşov. Deşi nu avea suma necesară, Tartagă s-a prezentat la licitaţie înarmat cu o garanţie bancară în valoare de 57 de miliarde ROL emisă de Banca Agricolă, iar francezii deţineau într-un cont deschis la Banca Româno- Franceză 6,5 milioane de dolari. În cele din urmă Tartagă a câştigat licitaţia şi Fabrica de Zahăr Bod.
Falimentată de datorii
Veche de aproape 120 de ani, fabrica de zahăr de la Bod a intrat în acest an în procedură de insolvenţă din cauza datoriilor. Fabrica de zahăr din Bod a avut anul trecut afaceri de 13,5 milioane de euro, în scădere cu mai mult de o treime faţă de 2009. În ultimii doi ani fabrica din Bod a înregistrat pierderi cumulate de aproape 4 milioane de euro.
Datoriile către creditori ale Zahărul Bod au fost anul trecut de două ori mai mari decât cifra de afaceri, ridicându-se la 30 de milioane de euro, în creştere cu 11% faţă de 2009. În acest moment, fabrica din Bod continuă să funcţioneze cu 100 de angajaţi, cu 150 mai puţin decât în urmă cu cinci ani.
Banca Agricolă, vaca de muls a lui Dan Tartagă
După ce s-a văzut cu acţiunile în buzunar, Tartagă a reuşit să ia un credit de la Banca Agricolă, de 12 miliarde ROL, pe care l-a garantat cu 663 de contracte false de arendare a unor terenuri. Pentru a achita suma pentru acţiunile de la „ Zahăr Bod” recurge la jonglerie şi vinde zahărul din stocul fabricii cu suma de 40 de miliarde ROL. După ce afacerea s-a finalizat, conducerea Băncii Agricole sesizează faptul că „Fabrica de Zahăr Bod nu era producător agricol şi nu putea beneficia de credite de la Banca Agricolă”. La finele anului 2000, datoria firmelor lui Tartagă către Banca Agricolă era de aproximativ 73 de miliarde ROL.
Cu largul concurs al fostului director al sucursalei Braşov 
a Băncii Agricole, Nicolae Pişcu, Tartagă demarează o altă inginerie financiară. Ia un prim credit prin intermediul firmei SC 90 S Com Impex SRL de doar 10 miliarde ROL. În momentul creditării, septembrie 1998, firma lui Tartagă avea 1,9 miliarde Rol datorie la bugetul de stat şi nu îndeplinea condiţiile legale de acordare a creditului. Pentru a prelua creditul, Tartagă garantează cu activele SC General Trans SA Braşov, care însumau aproximativ 3 miliarde ROL. Tartagă virează prin SC 90 S Com Impex cele 10 miliarde ROL, către SC Sometra Copşa Mică, pentru a cumpăra o cantitate de zinc. După o perioadă de timp, sub pretextul că Sometra Copşa Mică nu poate onora comanda, Tartagă vrea banii înapoi. Numai că nu-i vrea la firma prin care a făcut viramentul, ci la SC Darcom SRL, aflată tot în ograda lui. Dorinţa lui Tartagă este pusă în aplicare de către conducerea de atunci a Sometrei.
În momentul când SC Sometra Copşa Mică a fost preluată de greci, Tartagă îşi aduce aminte că a virat către Sometra Copşa Mică ceva bănuţi şi cele 10 miliardeROL nu s-au întors înapoi în firma prin care s-a făcut viramentul ş nici marfa nu a primit-o. Urmare a proceselor demarate, instanţele au dovedit că amnezia lui Tartagă a fost una ciudată, cu tentă de înşelăciune.Tot în septembrie 1998, o altă firmă a lui Dan Tartagă, SC Metalfab SRL, solicita un credit de 4 miliarde ROL la….Banca Agricolă. Respectivul credit a fost garantat tot cu activele de la SC General Trans SA. Bomboana de pe colivă o constituie o altă manevră de culise, derulată tot cu Banca Agricolă. Urmare a relaţiilor pe care le avea în interiorul Băncii Agricole Braşov, Tartagă reuşeşte să cumpere cu suma de 400.000 ROL imobilul în care îşi avea sediul sucursala din Făgăraş a Băncii Agricole şi pe care Tartagă l-a revândut cu 4 miliarde ROL.
Palmaresul infracţional al afaceristului Dan Tartagă Afaceristul braşovean
Dan Tartagă a fost judecat şi condamnat, începând din anul 1999 şi până în 2005, pentru mai multe infracţiuni: înşelăciune, fals şi uz de fals şi instigare la fals intelectual şi omor din culpă. În anul 1999, Tartagă a provocat un grav accident de circulaţie, în care a ucis doi pensionari. Iniţial a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pedeapsa i-a fost redusă în instanţa de recurs, la trei ani şi jumătate de închisoare, după care a beneficiat şi de legea graţierii.
Urmare a plângerilor depuse de conducerea Băncii Agricole, Tartagă ajunge iar în faţa magistraţilor braşoveni, sub acuzaţiile de fals în declaraţii, instigare la fals intelectual, înşelăciune şi folosirea cu rea credinţă a creditelor obţinute de la Banca Agricolă, sucursala Braşov. În boxa acuzaţilor, alături de Tartagă au mai apărut fostul director al Băncii Agricole – Sucursala Braşov, Nicolae Pascu, fostul director al FPS Braşov, Elena Doval şi Maria Monica Plugar. Anchetatorii susţineau la acea dată ca Tartagă a luat de la Banca Agricolă un împrumut de 12 miliarde de lei cu dobândă subvenţionată, fără a se lovi de vreo normă legală în vigoare. Tartagă a garantat creditele de la Banca Agricolă cu 663 de contracte false de arendare a unor terenuri. În acest dosar au fost implicaţi : Nicolae Pişcu, fost director al sucursalei şi preşedinte al Comitetului de credite, precum şi câţiva membri ai acestui comitet, acuzaţi de abuz în serviciu în formă calificată si neglijenţă în serviciu. Tartagă a fost condamnat la 11 ani de închisoare, care s-au transformat în doi ani cu suspendare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Adrian Militaru
