Statistica dosarelor aflate pe rolul instanţelor nu este una îmbucurătoare, dacă ne gândim la „termenul rezonabil” de judecată a unui dosar şi la condamnările pe care România şi le-a luat de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea acestuia. Astfel, conform raportului Inspecţiei judiciare, în instanţele româneşti sunt 586 de cauze mai vechi de 10 ani, ceea ce lesne ar putea să insemne tot atâtea condamnări ale României la CEDO, 4.001 dosare cu o vechime între 1 şi 5 ani şi 138.505 cauze care sunt mai vechi de un an.
Judecătoria Constanţa pare a fi „campioana” dosarelor cu vechime între 5-10 ani: 122 de cauze! Pe lângă acestea, mai există, conform aceluiaşi raport, 129.249 dosare suspendate! Cele mai multe dosare vechi sunt cele de insolvenţă, data fiind procedura complexă ce trebuie urmată pentru a fi soluţionate.
Judecătoriile din Braşov şi Zărneşti luate la „puricat” de CSM
Consiliul Superior al Magistraturii va trimite două echipe de magistraţi la Braşov, săptămâna viitoare. Verificările au fost dispuse din cauza numărului mare de dosare în care termenul rezonabil de soluţionare este depăşit. Potrivit CSM, Judecătoria Braşov are o mie 300 de dosare mai vechi de un an în sistem, iar instanţa din Zărneşti 576. Comisia care va face control la Braşov este formată din 3 inspectori, iar cea pentru Zărneşti din doi magistraţi. „Inspectorilor care vor veni în control li se va explica exact, ce dosare are în instrumentare fiecare judecător, dar şi faptul că soluţionarea lor depinde de mai mulţi factori.
Printre ei se numără şi obiectul cauzei. Conform aceloraşi surse, un divorţ se poate încheia şi cu o singură înfăţişare, în timp ce dosarele pentru drept de proprietate de exemplu, pot dura şi 3 ani. Este şi mai grav însă, când ai dosare care pot fi soluţionate în timp foarte scurt şi nu se întâmplă acest lucru”, susţin surse judiciare.
Verificări în ţară
Inspectorii judiciari vor verifica „modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor mai vechi de un an la Judecătoria Oradea, Judecătoria Braşov, Judecătoria Constanţa şi Judecătoria Zărneşti (…). Dacă acest raport va fi însuşit de Secţia pentru Judecători, să verifice direct: „ modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor în toate cauzele mai vechi de 10 ani, precum şi a numărului însemnat de dosare cu vechime între 5 şi 10 ani înregistrate la Curtea de Apel Constanţa, la Curtea de Apel Oradea şi la instanţele arondate, Tribunalul Călăraşi, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Teleorman şi Tribunalul Constanţa”.
Dovada birocraţiei din justiţie
„Secţia pentru judecători a CSM a analizat Raportul privind monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dosarelor mai vechi de 6 luni (în recurs), respectiv 1 an (fond, apel), fiind pentru prima dată când, la nivel naţional, s-a realizat o asemenea situaţie a dosarelor vechi aflate pe rolul instanţelor de la data înregistrării lor la instanţe.
În urma centralizării datelor, excluzând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară a reţinut că la nivel naţional există un număr total de 138.505 cauze mai vechi de un an în sistemul judiciar (prin raportare la data înregistrării primului act de sesizare), dintre care, 4001 dosare au o vechime în sistemul judiciar cuprinsă între 5 şi 10 ani, iar 586 cauze au o vechime mai mare de 10 ani. Prin raportare la volumul de activitate înregistrat de instanţe în primul semestru al anului 2011 se constată că acestea reprezintă un procent de 6,64%.
Distinct s-a reţinut că există un număr total de 129.249 dosare suspendate.
Din analiza structurii cauzelor mai vechi de un an, Inspecţia Judiciară a constatat că o pondere importantă, atât din punct de vedere numeric, cât şi al duratei procesului, o au cauzele de insolvenţă. Plenul a apreciat că e necesară o verificare a fiecărui dosar mai vechi de 5 ani, a cauzelor care au condus la prelungirea excesivă a duratelor de soluţionare a acestora.
Procedura insolvenţei se analizează mai mult în termeni de eficienţă, decât de durată, iar creditorii, beneficiari ai averii debitorului falit sunt primii chemaţi să analizeze condiţiile în care se derulează procedura şi în care are loc valorificarea bunurilor. De asemenea, numărul de cauze de insolvenţă şi complexitatea lor sunt în strânsă legătură cu activitatea economică derulată în raza teritorială a fiecărui tribunal în parte. Estimarea modului de derulare a procedurilor de insolvenţă la nivelul unei instanţe este subordonată unor criterii diferite faţă de cele privitoare la cauzele obişnuite.Secţia pentru judecători a CSM şi-a însuşit concluziile Raportului şi a hotărât luarea unui set de măsuri conform anexei”, se precizează în comunicatul CSM.
Adrian Militaru
