Absorbţia fondurilor europene a devenit o problemă pentru ţara noastră, astfel încât s-a considerat necesară înfiinţarea unui minister care să se ocupe de acest domeniu. Până acum, România a reuşit să cheltuie cu puţin peste 12% din cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Cauzele sunt multiple, dar trebuie să subliniem pregătirea precară a personalului din cadrul autorităţilor de management al proiectelor şi procedurile greoaie, grevate de birocraţie şi corupţie. La acestea, se mai adaugă şi firmele de consultanţă, care îşi urmăresc propriile interese folosind pârghii situate la limita legii.
O situaţie demnă de semnalat există în judeţul Călăraşi, unde se pare că fondurile europene sunt alocate „cu dedicaţie” acelor edili care înţeleg să încheie contracte de consultanţă cu anumite societăţi beneficiare ale unor relaţii la nivelul ministre lor şi al autorităţilor, ceea ce le asigură câştigarea proiectelor depuse de primării. Aici, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), a fost accesat, în cadrul Măsurii 1.2.5. (a),„Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii”, de comunele Cuza Vodă, Perişoru, Roseţi şi Vîlcelele, care au reuşit să aibă proiecte aprobate şi finanţate în valoare de peste 4.000.000 lei/proiect. De remarcat faptul că toate cele patru localităţi au beneficiat de consultanţa oferită de SC PMG Project Management Group SRL, Călăraşi, spre deosebire de comunele Dragalina, Radovanu, Ciocăneşti, Săruleşti, Ştefan cel Mare şi Mănăstirea, care, folosind o altă firmă, s-au trezit cu proiectele aprobate, dar fără finanţare. Deja în rândul primarilor din judeţul Călăraşi s-a format convingerea că, pentru a obţine finanţare europeană, trebui să apelezi la serviciile SC PMG, care se prevalează de presupusa (?) susţinere a Ecaterinei Szabo, consilier în cadrul Direcţiei controlul Poluării şi Evaluare Impact, din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, şi a Georgianei Pupezescu, directorul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 3 Sud Târgovişte.
Maeştrii combinaţiilor fructuoase
SC PMG Project Management Group SRL, Călăraşi, îi are ca administratori şi asociaţi, cu aceleaşi procente, pe Lucian Cuprinsu, Petrică Mercan şi pe fratele acestuia, Bebi Mercan. Primii doi sunt asociaţi şi la SC Conriz SRL, firmă care declară 18 angajaţi, în timp ce PMG, numai trei. Nu ar fi nimic de reproşat activităţii societăţii de consiliere, dacă în derulare raporturilor de colaborare cu primăriile nu a fi apărut aspecte care se situează la limita legalităţii. Mai precis, se observă că în multe dintre localităţile care au primit finanţare, contractele de execuţie a lucrărilor prevăzute în proiecte au revenit unor firme patronate tot de cei trei sau de apropiaţi ai patronilor SC PMG.
În principiu, mecanismul este „reglat” de Bebi Mercan şi constă în limitarea accesului unor firme concurente la contractele publice de achiziţii ale serviciilor de proiectare, prin întocmirea de către reprezentanţii PMG a unor documentaţii tehnice în care sunt introduse condiţii şi termene de execuţie care favorizează societăţile la care aceştia au acţiuni sau care sunt controlate de parteneri de-ai lor. Şi aceasta în ciuda prevederilor art.67 din OUG nr. 34/2006, conform cărora „Persoana fizică sau juridică ce a participat la întocmirea documentaţiei se atribuire are dreptul, în calitate de a fi ofertant, ofertant asociat sau subcontractant numai în cazul în care implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natură să distorsioneze concurenţa.”
„Cadouri”, între amici
„Inspiraţia” primăriei comunei Unirea, de a apela la serviciile de consultanţă a respectivei societăţi a făcut ca această localitate să fie singura din judeţ care a obţinut finanţare din fonduri europene, pe Măsura 3.2.2. („Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”), cu proiectul „Modernizare de drumuri de interes local în satele Unirea şi Oltina, înfiinţare reţea de canalizare menajeră cu staţie de epurare, renovare, modernizare, dotare cămin cultural şi înfiinţare centru de zi pentru copii”, în valoare de 10.777.000 lei.
Contractul încheiat de Lucian Cuprinsu şi Bebi Mercan cu primăria din Unirea, privind serviciile de proiectare şi asistenţă tehnică, are o valoare de 448.344 lei, plus TVA, iar în timpul derulării procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de execuţie de lucrări a fost declarată câştigătoare asociaţia firmelor Aqua SRL, la care este acţionar Gheorghe Gioga, un apropiat al celor doi consultanţi, şi Oyl Company Holding AG, Slobozia. Contractul cu nr. 779, în valoare totală de 9.596.988,05 lei, a fost încheiat între primăria Unirea şi SC Aqua SRL, Călăraşi, în urma aplicării principiului „ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.” Dar, în evaluare, preţul ofertei avea o pondere de numai 30% din punctajul total, în timp ce restul de 70% era lăsat la aprecierea subiectivă a membrilor comisiei de evaluare, având ca reper partea tehnică realizată de PMG.
Situaţii asemănătoare au fost înregistrate comunele Roseţi, unde PMG a înregistrat un contract de 173.911 lei, şi Vîlcelele, care le-a dat lui Cuprinsu şi Mercan 188.717 lei. Consultanţa, asistenţa tehnică de specialitate, precum şi organizarea procedurilor de achiziţie au fost asigurate prin contracte atribuite de edilii localităţilor respective în mod direct societăţilor reprezentate de Lucian Cuprinsu şi Bebi Mercan. La fel s-a întâmplat la Cuza Vodă, şi ea câştigătoare a unei finanţări europene pe Măsura 1.2.5.
Aici, procedura de achiziţie pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare şi lucrări de construcţie, „la pachet” a fost câştigată de asociaţia firmelor PMG Project Management Group SRL şi Conriz, ambele aparţinând aceloraşi oameni de afaceri care elaboraseră şi consultanţa. Asociaţia câştigătoare a fost avantajată prin întocmirea de către cei doi consultanţi-acţionari a studiului de fezabilitate, caietelor de sarcini şi fişei de date a achiziţiei, documente în care aceştia au inserat criterii de calificare discreţionare, astfel încât nu s-a înregistrat decât o singură ofertă. A lor.
Dan Papij
