Traian Băsescu nu ştie ce se află în visteria Băncii Naţionale. Altfel, nu se poate explica afirmaţia sa conform căreia România ar fi vândut aproape două sute de tone de aur din rezerva de stat, în cele peste două decenii care au trecut de la Revoluţie.
În timpul vizitei făcute la Roşia Montana şi pentru a-şi justifica sprijinul manifest pentru acest proiect, preşedintele ţării le-a spus unor localnici că România a vândut din rezerva de aur pentru a plăti pensiile şi salariile bugetarilor. „În 1989, în visteria ţării se aflau 296,5 tone de aur. Acum mai sunt decât 103 tone. Să-i întrebăm pe toţi care au fost la guvernare, să-l întrebăm pe domnul Mugur Isărescu, unde sunt 193,5 tone de aur?”, a declarat, vizibil iritat, Băsescu argumentând că este imperios necesar ca statul să grăbească exploatarea zăcămintelor de aur şi argint de la Roşia Montana, pentru a complete rezerva.
Ulterior, într-o intervenţie la un post de televiziune, consilierul prezidenţial Valeriu Turcan a susţinut că „s-a produs o confuzie şi preşedintele a fost imprecis în exprimare”. „Preşedintele ştia că, la un moment dat, România a avut peste 240 de tone de aur şi, în contextul discuţiilor de la Roşia Montană şi al cifrei vehiculate de unul dintre participanţi, s-a produs o confuzie, preşedintele plecând de la premisa de bună-credinţă a persoanei care a prezentat informaţia. În consecinţă, a fost vorba de o imprecizie în afirmaţia preşedintelui, imprecizie pe care domnia sa o regretă. A fost o discuţie într-un context aparte. La un moment dat s-a produs o confuzie şi preşedintele a fost imprecis în exprimare. Nu a fost vorba de o vânzare de aur în acest scop. Preşedintele m-a mandatat să vă precizez că regretă acea imprecizie de la Roşia Montană”, a spus Turcan.
Banca Naţională a României a sancţionat imprecizia
Consilierul Guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a ţinut să precizeze că România nu a avut niciodată 296 de tone de aur şi, mai mult, în perioada postrevoluţionară nu a fost vândut niciun gram din preţiosul metal. „Discuţia pleacă de la o cifră inexactă. Că în ’89 România ar fi avut peste 200 de tone de aur. România a avut cea mai mare rezervă de aur în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: 240 de tone. După ce rezerva a fost readusă în BNR, am fost nevoiţi să vindem din rezerva de aur pentru a plăti datoriile de război. Pe urmă a mai fost cumpărat ceva aur. Ceauşescu, în vremea lui, a vândut şi el aur în contul datoriei externe. Pe urmă şi-a dat şi el seama că aurul este foarte important şi a mai cumpărat. În ’89, România a intrat cu 60 de tone de aur, nu cu 295 de tone. De atunci, România a cumpărat continuu aur până în pragul anului 2000 şi s-a ajuns la rezerva de 104 tone aur. S-a mai dat ceva aur în baza unor hotărâri judecătoreşti pentru cei care au fost deposedaţi de comorile lor în mod abuziv înainte de ’89. S-a ajuns la 103,7 tone, câte sunt acum. După ’89 şi până acum, România nu a vândut un gram de aur”, a afirmat Vasilescu.
Statul va încasa mai mult pentru exploatarea zăcămintelor minerale
Ministerul Finanţelor a hotărât să majoreze redevenţa pentru aur, platină şi argint de la 4, la 6%. Redevenţa, acea parte care revine proprietarului unei resurse exploatate de altcineva, va fi aplicată şi pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre preţioase şi semipreţioase. Iniţial, Legea minelor din 2003 prevedea o redevenţă de 2% pentru aceste produse minerale, taxă majorată la 4% în 2009. Finanţiştii estimează că majorarea redevenţelor la 6% va aduce la bugetul statului venituri suplimentare de 117 milioane de lei în acest an şi de 1,1 miliarde de lei pentru următorii patru ani.
Cel mai important zăcământ de aur din România este situat în localitatea Roşia Montană, judeţul Alba, şi este concesionat în vederea exploatării companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Zăcământul de la Roşia Montană este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în urmă cu aproximativ două săptămâni, la Sulina, că proiectul de la Roşia Montană „trebuie făcut”, pentru că România are nevoie de el, „dar cu condiţia să fie renegociată partajarea beneficiilor”. Câteva zile mai târziu, şeful statului afirma că proiectul trebuie să înceapă, menţionând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone. „Am discutat cu ministrul Mediului. Angajamentul companiei mixte: Cupru Deva are 20% din acţiuni şi Gabriel Resources 80%. Statul român are o redevenţă de 4%. 20 de tone trebuie să ajungă gratis în rezerve, 20% vin de la Cupru Deva şi prin negociere am putea ajunge la ceva mai mult”, a afirmat Băsescu. Prezent luni la Roşia Montană, Băsescu a spus că „este obligatoriu de renegociat” contractul pentru exploatarea minieră din localitate, menţionând însă că nu este problema sa şi că statul are şi alte pârghii, pentru că „redevenţa e în lege, nu în contract”.
El a mai spus că proiectul a stat „îngropat” din 1997 din cauza laşităţii politicienilor, care „nu au vrut să îi doară capul”. RMGC este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social. Statul român deţine 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.
Dan Papij
