Clădirea veche a Spitalului de psihiatrie din Braşov este revendicată de familia deputatului german Ilse Falk, al cărei soţ, Peter H. Falk, s-a născut şi a copilărit în clădirea actualei instituţii situate în centrul Braşovului şi cunoscută sub denumirea de „Spitalul de boli nervoase de pe Eminescu”. În 2006 a trimis o notificare către Primăria Braşov, prin care a înştiinţat autorităţile că vrea să-şi recupereze casa natală, construită în 1903, de bunicul său, Albert Pohl, dar că nu a primit răspuns. El a precizat că este fiul lui Edith Falk, cea care, medic fiind, a înfiinţat o clinică privată chiar în casa construită de tatăl acesteia. Familia sa a deţinut mai multe imobile în centrul oraşului de sub Tâmpa şi 5 hectare de teren forestier în Pădurea Bogăţii dintre Braşov şi Rupea, unde a fost un domeniu de vânătoare, dar că până acum nu a revendicat decât casa în care s-a născut şi a crescut, alături de cei 3 fraţi ai săi.
Prin hăţişurile legii
După ce a reuşit să intre în posesia clădirii Spitalului de Neuropsihiatrie de pe strada Mihai Eminescu, Peter Falk, la recomandarea Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România – Districtul Braşov (cei care administrează Biserica Neagră, printre altele), a intrat în „combinaţie” cu un avocat braşovean, care l-a „sfătuit” să accepte vânzarea imobilului cu un preţ de aproximativ 450.000 de euro, după care tot el a intermediat revânzarea aceluiaşi imobil la un preţ de aproape patru ori mai mare.
Jurnal de afacere
În 20 septembrie 2001, doamna Edith Falk a solicitat retrocedarea clădirii care adăpostea Spitalul de Neuropsihiatrie situat pe strada Mihai Eminescu, din centrul Braşovului.
După ce aceasta a decedat, titularul solicitării de retrocedare a devenit succesorul acesteia, Peter Herman Falk (fiul dnei Falk). „Solicitarea privind restituirea Spitalului de Psihiatrie a fost trimisă Ministerului Sănătăţii” afirmau surse din Primăria Braşov. La vremea respectivă reprezentanţii Ministerului susţineau că, potrivit HG 867/2002, „spitalul a fost transferat din proprietatea privată a statului în domeniul public al judeţului şi, prin urmare, autorităţile locale trebuie să decidă în acest caz”. În 2007, deja mandatar, avocatul îl informează pe Falk despre cum vor decurge lucrurile în continuare, trasând liniile unui antecontract de vânzare-cumpărare, cumpărătorul urmând să preia riscul şi costurile procesului, inclusiv plata despăgubirii către stat. Procesul urma să fie purtat de mandatar, adică de avocat, iar restituirea să se facă în numele lui Peter Falk. După înscrierea acestuia în Cartea Funciară urma să fie realizat şi transferul dreptului de proprietate către cumpărător. Preţul fixat de avocat pentru drepturile procesuale a fost de 440.000 de euro.
Falk a dat semne că nu ar fi de acord cu suma amintită, mai ales că prietenii l-au informat că în acel moment, în zona ultracentrală a Braşovului un metru pătrat de teren se vindea chiar cu 1.000 de euro. El i-a solicitat avocatului să reevalueze atât clădirea, cât şi terenul aferent, dorind să ştie dacă persoana care urma să cumpere drepturile procesuale putea stimula sau împiedica retrocedarea. Pentru a nu pierde tortul, avocatul a făcut o reevaluare la ochi a afacerii şi a avansat nişte preţuri din burtă. Preţul terenului neconstruit a fost estimat la doar 200 de euro pe metrul pătrat, estimând, în acelaşi timp, că preţul clădirii ar fi de aproximativ 600.000 – 650.000 de euro.
La scurt timp apare în scenă Mihaela Bilivolschi, (sora asociatei avocatului), o farmacistă din Zărneşti. Farmacista a scos din buzunar banii necesari achiziţiei drepturilor procesuale ale lui Falk. Bilivolschi a semnat antecontractul de vânzare-cumpărare pe 16 noiembrie 2007. A doua zi după ce a semnat şi Falk s-a încheiat şi o convenţie între farmacista Bilivolschi şi alte trei persoane, printre care şi cumnatul avocatului, Ioan David, prin care cumpărătoarea vindea practic trei sferturi din clădirea care urma să fie cumpărată după finalizarea procesului, fără niciun adaos comercial. Loteria contractelor Contractul de vânzare-cumpărare pentru proprietatea astfel restituită se semnează şi parafează abia în 12 mai 2011. Peter Falk emisese două procuri pe numele avocatului în cauză, una pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare asupra imobilului istoric, în timp ce cea de-a doua viza cumpărarea imobilelor construite de stat pe terenul revendicat de el.
În 2011, însă, Falk a revocat această din urmă procură, mandatând un alt avocat să se ocupe de această problemă. Deşi „specialistul în drept”i-a promis lui Peter Falk că va preda toate documentele deţinute noului mandatar, a omis să-i dea acestuia notificarea prin care Edith Falk solicitase retrocedarea imobilului, motiv pentru care nu mai cunoaşte adevărata suprafaţă solicitată. Retrocedarea s-a făcut parţial pe clădire şi 819 mp. Nici la această dată nu a fost clarificată situaţia grădinii imobilului. În 30 iunie 2011, respectiv 1 iulie 2011 la Judecătoria Braşov s-au înregistrat două dosare prin care „grupul Bilivolschi” cerea tocmai acest lucru: modificarea Cărţii Funciare în sensul corectării suprafeţei terenului aferent imobilului în discuţie. Acum în folosul lor, bineînţeles, nu al lui Peter Falk. Dacă s-ar recupera şi Grădina, întreaga proprietate pe care Falk a luat 350.000 de euro ar fi acum o afacere de circa 2 milioane de euro.
Panică printre „glumeţi”
În judeţul Covasna, bolnavii cu afecţiuni psihice grave au fost trataţi ani de zile într-un castel din localitatea Vârghiş, transformat în sanatoriu. Clădirea, construită în secolul al XIX-lea de contele Mikes, a fost revendicată de nepoata acestuia şi retrocedată în jurul anului 2000. Bolnavii au fost mutaţi într-o aripă a spitalului din municipiul Tg. Secuiesc, împreună cu întreg personalul – medici, asistente şi îngrijitori. Descendenta contelui Mikes, Elisabeth Csathurry Mikes de Zabola, stabilită în Anglia, şi-a propus să renoveze castelul şi să-l introducă în circuitul turistic internaţional. Şi Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal din Blaj a fost retrocedată în natură greco-catolicilor.
Potrivit lui Iulian Petruţ, consilier local liberal şi în acelaşi timp directorul adjunct al Spitalului, nu se pune problema ca imobilul respectiv să primească o altă destinaţie decât actuala, adică de spital. Împreună cu Mihai Nemeti, directorul spitalului, Iulian Petruţ a fost în audienţă, pentru a discuta rezolvarea situaţiei, la Arhiepiscopul Major greco-catolic Lucian Mureşan, care le-a dat asigurări că nu va fi perturbată activitatea spitalului. Directorul adjunct nu a precizat însă dacă în timpul discuţiilor cu conducerea Bisericii Greco-Catolice au fost abordate şi aspectele financiare ale înţelegerii dintre cele două părţi. De asemenea, şi Spitalul de Psihiatrie din Căpâlnaş, judeţul Arad, a fost retrocedat în natură. Conform legii, noul proprietar va avea obligaţia să asigure spitalului desfăşurarea activităţii pe o perioadă de cinci ani.
Adrian Militaru
