Anul trecut, China a înregistrat o creştere economică de 10,46%, reprezentând 5.745,13 miliarde de dolari, prognozele indicând pentru 2011 o majorare până la 11,79%, adică 6.422,29 USD. Dacă această tendinţă se va menţine, ţara va egala Statele Unite, până în 2015. Pentru a profita de boom-ul economic, guvernul de la Beijing investeşte sume mari în achizionarea de acţiuni ale unor mari companii din întreaga lume.
Corporaţia Chineză de Investiţii (CCI) a fost înfiinţată în 2007, cu un capital de circa 200 de miliarde de dolari, iar doi ani mai târziu suma ajunsese la 332 miliarde USD. Rezervele valutare ale Republicii Populare Chineze se ridică la 2,5 trilioane de dolari, din care o bună parte este gestionată de CCI. Cum capitalul corporaţiei a fost constituit prin emisia de bonuri de tezaur, preşedintele acesteia, Lou Jiwei, estimează că profitul trebuie să fie de cel puţin 40 de milioane USD pe zi, pentru a acoperi dobânzile şi costurile operaţiunilor financiare. Numai pentru dobânzile la bonurile de tezaur, CCI a plătit, în februarie 2008, circa 1,5 miliarde de dolari. În aceste condiţii, este de înţeles ofensiva financiară pe care compania chineză a declanşat-o în Europa, profitând de criza economică.
La Atena, în data de 6 iunie a.c., a avut loc Hellenic-Chinese Business Forum 2011, la care au participat peste 80 de reprezentanţi ai unor mari companii chineze şi 187 de manageri greci. Cu scopul declarat de a explora noi oportunităţi de afaceri şi colaborare bilaterală, lucrările forumului s-au concentrat asupra mai multor sectoare, de la fabricarea echipamentelor electrice şi mecanice la construcţia de nave şi dezvoltarea de tehnologii ecologice, de la telecomunicaţii la turism, construcţii şi operaţiuni bancare. De altfel, interesul Beijingului faţă de Grecia s-a manifestat încă de la începutul crizei economice care a devastat statele occidentale.
Cu un an înainte, în 15 iunie 2010, vice-premierul chinez Zhang Dejiang anunţa încheierea unor acorduri comerciale cu statul elen,în valoare de mai multe miliarde de euro, în timp ce oficialii de la Atena apreciau că cele 14 acorduri comerciale reprezintă cea mai mare investiţie chineză directă în Europa. Dintre acestea, se remarcă concesionarea sectorului de transport-mărfuri al portului Pireu, cel mai mare din estul Mediteranei, către compania chineză Cosco. Aceasta a achiziţionat dreptul de a exploata exclusiv facilităţile portuare timp de 35 de ani.
Terminalul elen de containere a adus, în 2009, un venit de un miliard de dolari. Printre investiţiile chineze în Grecia mai trebuie menţionate cele ale companiei de construcţii BCEGI, pentru un hotel şi un mall în Pireu, schimbul de know-how între China’s Huawei Technologies şi societatea de telecomunicaţii OTE, precum şi patru acorduri încheiate de firme greceşte pentru exportul de ulei de măsline în China. De asemenea, guvernul Ţării Soarelui-Răsare intenţionează să cumpere acţiuni în falimentara companie de căi ferate OSE, pe care guvernul de la Atena vrea să o privatizeze, să construiască un aeroport în insula Creta, un centru logistic în nordul capitalei elene şi un parc acvatic tematic.
Chinezii înaintează spre vest
La începutul acestui an, o altă ţară aflată într-o situaţie financiară dificilă a anunţat încheierea unor contracte comerciale cu China. În cursul întâlnirii din 5 ianuarie 2011, dintre vice-premierul chinez Li Keqiang şi prim-ministrul Spaniei, José Luis Rodríguez Zapatero, a fost anunţată semnarea unor contracte în valoare de 7,5 miliarde de dolari. „China este un investitor serios şi pe termen lung, în Spania şi pe pieţele financiare europene şi are încredere în economia spaniolă, de care este foarte interesată”, a declarat oficialul chinez, considerat drept cel mai bine plasat candidat la preluarea, peste doi ani, a funcţiei de prim-ministru al Chinei. Contractele încheiate acoperă 16 sectoare, incluzând domeniile bancar, energetic, transport şi agricultură, dar cel mai profitabil pentru Madrid este cel în valoare de 7,1 miliarde de dolari, plătiţi de China Pentroleum&Chemical Corporation companiei iberice RepsolYPF pentru concesiunile de zăcăminte petrolifere în Brazilia. Alte contracte, de mai mică valoare, privesc exporturi spaniole către China, de carne şi produse din carne, în valoare de 13,5 milioane USD, ulei de măsline, 8 milioane USD, vin, 6 milioane de dolari şi şuncă, 260.000 mil. USD.
În domeniul bancar s-a remarcat semnarea acordului de cooperare dintre Banco Bilbao Vizcaya Argentaria S.A., a doua ca mărime din Spania, şi China Development Bank, având ca obiect operaţiuni financiare în America Latină. Trebuie remarcat faptul că Beijingul este unul dintre cei mai mari creditori ai Spaniei, răscumpărând circa 10% din datoriile externe ale statului iberic. În acest context, vice-premierul Li Keqiang a afirmat că ţara sa intenţionează, în funcţie de situaţia financiară mondială, să achiziţioneze mai multe titluri de stat emise de Spania.
Şi Portugalia este în atenţia investitorilor chinezi. În decembrie anul trecut, cotidianul portughez Jornal de Negocios afirma că Portugalia ar putea să vândă Chinei titluri de stat în valoare de 4-5 miliarde de euro, pentru refinanţarea creditelor externe al căror termen era în prag de expirare. La baza acestor aserţiuni se afla vizita la Beijing a ministrului portughez de Finanţe Fernando Teixeira dos Santos, împuternicit să ofere potenţialilor cumpărători dobânzi mai mari pentru titlurile de stat emise de guvernul de la Lisabona. De altfel, luna trecută ministerul chinez de Finanţe şi-a manifestat interesul de a participa la licitaţia de titluri de stat în valoare de 78 miliarde de euro, care ar constitui fondul financiar de salvare a Portugaliei.
Dan Papij
