Membri şi simpatizanţi ai Mişcării Verzilor au protestat, în faţa sediului UDMR Bucureşti, faţă de proiectul minier pe bază de cianuri de la Roşia Montană.
„Protestul este împotriva proiectului minier pe bază de cianuri de la Roşia Montană. Recent, pe 12 iulie, Ministerul Culturii a dat un aviz de descărcare arheologică a Masivului Cârnic”, a declarat Remus Cernea, co-preşedinte al Mişcării Verzilor.
El a spus că acest masiv conţine celebrele galerii din perioada daco-romană, unice în Europa, care au o valoare de patrimoniu inestimabilă. „Considerăm că, în cele din urmă, această decizie a Ministerului Culturii este, în esenţa ei, una politică şi, ţinând cont de faptul că Ministerul Mediului şi Ministerul Culturii (…) sunt sub controlul UDMR, facem acest protest în faţa organizaţiei UDMR Bucureşti, pentru a încerca să sensibilizăm această formaţiune politică, în ideea, pe de o parte, de a revoca avizul dat deja de Ministerul Culturii, pe de altă parte de a nu acorda avizul de mediu din partea Ministerului Mediului”, a afirmat Cernea. Protestul verzilor a avut loc după ce un grup de arheologi şi arhitecţi români i-au adresat premierului Emil Boc o scrisoare deschisă, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de „campania agresiv concertată pentru susţinerea proiectului minier promovat de compania Gold Corporation la Roşia Montană (RMGC)” din ultimele zile.
Scrisoare deschisă
Domnule Prim-Ministru,
Constatăm cu îngrijorare că în ultimele zile are loc în România o campanie agresiv concertată pentru susţinerea proiectului minier promovat de compania Gold Corporation la Roşia Montană (RMGC). Putem bănui motivul aflat la originea insistentelor declaraţii ale așa-zisului grup independent pentru monitorizarea patrimoniului de la Roşia Montană (GIPMPCRM) în favoarea demarării proiectului minier, prezentat ca soluţie viabilă pentru salvarea patrimoniului cultural de la Roşia Montană, dar şi ca prilej de exprimare a poziţiei privilegiate deţinute de RMGC în deciziile asupra destinului patrimoniului cultural românesc: în pofida pretenţiei de independenţă, acest grup este finanţat de compania RMGC, iar poziţia sa este expresia transparentă a acestei realităţi. În consecinţă, oameni de cultură importanţi, dar – aşa cum rezultă din declaraţiile făcute publice – defectuos sau deloc informaţi în problemele conservării, protejării monumentelor istorice şi ale gestionării complexe a peisajului cultural întorc spatele realităţii, calificând drept intenţii de salvare a patrimoniului cultural propunerile proiectului RMGC.
O decizie…top secret
În chip semnificativ, exact în aceste zile s-a produs şi decizia luată într-o şedinţă ţinută în secret de către Comisia Naţională de Arheologie (CNA), o decizie de natură să pună în pericol soarta monumentelor istorice şi arheologice şi a peisajului cultural în ansamblul său, prin actul administrativ al descărcării de sarcina arheologică, care poate deschide calea spre scoaterea Masivului Cârnic, cu cei 7 km de galerii romane, de sub protecţia legii. Este inacceptabil că această decizie a fost concepută şi promovată întru totul în favoarea intereselor financiare ale RMGC şi ale celor ce au fost pe diferite căi stimulaţi să susţină în chip suspect, din chiar interiorul comunităţii ştiinţifice, campania anti-ştiinţifică de minimalizare a interesului istoric al Roşiei Montane şi de reducere la minim a protecţiei datorate patrimoniului istorico – arheologic de valoare universală al acestui sit. Această decizie, care pare a fi fost acceptată fără obiecţii de către ministrul Kelemen şi a fost implementată deja formal sub semnătura unui funcţionar de rang judeţean, se întemeiază pe o dublă premiză falsă, şi anume că cercetarea arheologică a Masivului Cârnic a fost încheiată şi că amenajările miniere romane complexe din acest masiv – al căror caracter excepţional, de unicat pe plan european, a fost relevat de concluziile cercetărilor echipei de arheologie minieră care le-a studiat (Univ. Toulouse) – pot fi conştient sacrificate prin exploatarea la zi a masivului.
Ignorarea sentinţelor judecătoreşti
Atragem atenţia că implementarea formală şi practică a deciziei de descărcare arheologică a Masivului Cârnic ignoră hotărârea definitivă şi irevocabilă prin care Curtea de Apel din Alba Iulia a anulat precedenta decizie de descărcare de sarcină arheologică (din anul 2004). Va fi oare nevoie de o nouă acţiune în justiţie pentru ca Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi organul său consultativ CNA, să înţeleagă că misiunea lor este protejarea moştenirii culturale a României şi nu sacrificarea acesteia?
Distrugerea monumentelor istorice şi iluzia banilor
Credibilitatea RMGC în materie de conservare şi restaurare a monumentelor istorice este bine cunoscută prin distrugerea prin demolare sau abandon dirijat a peste 150 de case din zona Roşia Montană, prin propunerile de distrugere extinsă a monumentelor de importanţă excepţională ca recompensă pentru o iluzorie bunăstare economică de scurtă durată. (…) Este inacceptabil ca un ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional să confunde distrugerea unui monument istoric cu salvarea acestuia. Este inacceptabil ca ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, personal sau prin vocea funcţionarilor din subordine, să dezinformeze opinia publică cu privire la consecinţele introducerii Roşiei Montane pe lista tentativă a UNESCO, când aceasta a avut recomandarea unor înalte foruri naţionale şi internaţionale, inclusiv Comisiile de Cultură reunite ale Parlamentului României, şi să se prefacă a nu şti care sunt consecinţele abandonării patrimoniului cultural de la Roşia Montană unei companii economice de interes privat, care promovează procedee de conservare şi restaurare ce contravin principiilor şi practicilor prevăzute de convenţiile internaţionale la care a aderat Statul Român.
(..) În numele datoriei pe care fiecare ţară o are faţă de generaţiile viitoare, solicităm Guvernului României să-şi reconsidere poziţia faţă de un Patrimoniu pe care are misiunea de a-l apăra şi nu de a-l abandona”.
Adrian Militaru
