Un nou pas spre noua structurã administrativ-teritorialã a României a fost fãcut de Comisia pentru drepturile omului de la Camera Deputaţilor. Aceasta a modificat articolul din Statutul minoritãţilor care interzicea statului sã schimbe, prin reorganizare teritorialã, ponderea minoritãţilor dintr-o anumită unitate administrativ teritorială. Spre nemulţumirea profundă a UDMR.
Deputatul Attila Varga a declarat că schimbările aprobate de Comisie contravin Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, iar UDMR doreşte ca absolut toate cele stabilite prin protocolul încheiat între formaţiunile politice aflate la guvernare să fie respectate. De asemenea, Varga a mai precizat că s-a consultat cu preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, care l-a asigurat că modificările aduse de Comisia pentru drepturile omului nu au fost discutate în cadrul coaliţiei.
Afirmaţiile udemeristului au fost contrazise de democrat-liberalul Marius Dugulescu, membru al Comisiei, care susţine că modificarea articolului 14 din Statutul Minorităţilor era necesară pentru a aduce acest proiect în limitele constituţionale. În opinia sa, prin anumite prevederi din Legea Minorităţilor statul era pus în imposibilitate de a se organiza, ceea ce contravine Constituţiei.” Noi, prin amendamentul pe care l-am propus, am spus că statul poate să modifice limitele teritoriului administrativ, dar fără încălcarea drepturilor minorităţilor naţionale. Deci am făcut un articol şi constituţional, şi, totodată, respectând ceea ce ne spune Convenţia-cadru pentru minorităţi naţionale, şi anume ca drepturile minorităţilor să nu fie încălcate”, a explicat Dugulescu.
În cursul şedinţei de joi nu au fost discutate decât 18 articole din Statutul minorităţilor, iar Nicolae Păun, preşedintele CDO, a dat asigurări că se vor depune toate eforturile pentru a se întocmi un raport cât mai repede posibil. Statutul Minorităţilor, înaintat de Guvern Parlamentului, în anul 2005, se află în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional, după ce a fost respins de Senat, în octombrie 2005. Coaliţia a stabilit încă din primăvara acestui an să adopte legea până cel târziu în iunie, însă Statutul a fost lăsat pentru ultima sută de metri a actualei sesiuni.
Opoziţia critică proiectul Statutului minorităţilor
Reprezentanţii Opoziţiei au declarat că, în cazul în care guvernul intenţionează să adopte această lege prin asumarea răspunderii, vor depune o moţiune de cenzură. Ar fi una în plus, care se adaugă la multe altele, dar, de această dată nemulţumirile UDMR ar putea să-i determine pe deputaţii aceste formaţiuni politice să voteze pentru aprobarea ei. Caz în care Cabinetului Boc nu-i mai rămâne decât să-şi facă bagajele şi să părăsească fotoliile Puterii. Parlamentarii Uniunii social-liberale consideră că adoptarea Statutului în forma propusă ar duce la formarea unui stat paralel şi subliniază posibilităţile de interpretare pe care le oferă Capitolul V din proiectul în discuţie. Acesta se referă la autonomia culturală, definită drept „capacitatea comunităţii unei minorităţi naţionale de a avea competenţe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică şi religioasă, prin consilii alese de către membrii săi”.
Respectivele competenţe ar fi aplicate în învăţământ, cultură, protecţia patrimoniului cultural, numirea conducerii instituţiilor particulare de învăţământ cu predare în limba minorităţilor naţionale, înfiinţarea şi administrarea unor mijloace de comunicare în masă proprii, precum şi multe altele. Statutul minorităţilor mai prevede că, în scopul exercitării competenţelor şi atribuţiilor de mai sus, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot iniţia constituirea Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale.
Actuala formă a proiectului de lege este agreată de UDMR care întrevede, odată cu dobândirea autonomiei Ţinutului Secuiesc, posibilitatea creării unei enclave maghiare în chiar centrul României.
Dan Papij
