Internele vor să irosească circa 7,3 milioane de euro, în perioada 2011 – 2015, pentru a coordona lupta anticorupţie la nivelul autorităţilor publice locale. La această trăsnaie anticonsituţională urmează să fie angajate 91 de cadre poliţieneşti în primul an, ce vor fi dotate cu maşini, aparatură audio, video şi de calcul, plus tehnică specială modernă de interceptare. Aşa-zisa nouă Strategie Naţională Anticorupţie a fost programată să intre în dezbatere la data de 21 iunie anul curent, la sediul MAI.
MAI a scos la dezbatere Propunerea de POLITICĂ PUBLICĂ (nu citiţi „poliţie politică”!) cu pretenţioasa denumire „Creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică – prevenirea şi combaterea corupţiei la nivelul Administraţiei Publice Locale 2011 – 2015”. Care nu pare altceva decât o tentativă de a institui controlul poliţienesc în teritoriu, dincolo de limitele constituţionale, în condiţiile în care bugetul ministerului reclamă concedierea uniformelor ce ar trebui să asigure siguranţa populaţiei. Iniţiatorul susţine că, în cadrul procesului transparent de consultare, are drept parteneri – printre alte organisme ale statului – opt asociaţii aparţinând societăţii civile din România.
Cică, o nouă strategie anticorupţie
– Preşedintele Băsescu vrea să modifice Constituţia. Sunt de ajuns 300 de parlamentari în sistem monocameral, gen Marea Adunare Naţională.
– Premierul Boc şi coaliţia de guvernare au de gând să reorganizeze teritoriul în şapte zone româneşti şi una maghiară.
– MAI vrea să coordoneze lupta anticorupţie, dublând competenţele DNA, ale altor parchete şi organelor de poliţie.
Ideea noii strategii anticorupţie (oare a câta?!?) le-a venit unor minţi luminate, cu epoleţi şi salarii strălucite, pe baza interpretărilor proprii, originale, ale unor sondaje de opinie şi semnalărilor Comisiei Europene. Şi cum „la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale (ADL) atenţia acordată prevenirii şi combaterii corupţiei a fost foarte redusă”, poliţiştii şi-au asumat o nouă răspundere. Deoarece, „pentru prevenirea faptelor de corupţie nu sunt realizate activităţi proactive specializate, iar în domeniul combaterii activităţile se desfăşoară sub coordonarea unităţilor de parchet, fără a avea un exerciţiu instituţional consolidat”. Premise tocmai bune, la îndemână, ca MAI sa se ocupe de asta.
Varianta dragă sistemului poliţienesc
MAI a aflat că majoritatea cetăţenilor este afectată direct de corupţia din ADL, care implică costuri fabuloase (circa 1,32 de miliarde de lei pe an). Fapt arhicunoscut de români, încă dinainte de 1989. Şi cum până în prezent, în combaterea fenomenului, „potenţialul societăţii civile a fost insuficient mobilizat”, iată că Internele sunt gata să îşi asume această responsabilitate. Au fost avansate trei variante de acţiune. Ne vom referi doar la cea de-a doua, propusă de iniţiator drept optimă: „Includerea concomitentă a administraţiei publice locale în sfera de competenţă a DGA” (Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul MAI).
Iată şi câteva dintre principalele atribuţiuni:
– DGA va derula în mod proactiv şi unitar activităţi de prevenire a corupţiei, la toate nivelurile APL – sate, comune, oraşe, municipii şi judeţe.
– Va fi creat un mecanism de reacţie la sesizările cetăţenilor, care va instrumenta cazurile.
– Va fi formată o reţea de consilieri de etică în dezvoltarea capacităţii preventive.
Avantaje şi dezavantaje
Pentru aceste eforturi, Internele au nevoie de un buget, pe patru ani de implementare, de 29.967.504 lei (nu ştim dacă sau fără TVA). Şi de 91 de angajaţi în primul an, după care vor urma şi alţii, detaşaţi din diverse structuri poliţieşneşti. Astfel, cheltuielile de personal ale ministerului vor fi plimbate dintr-un buzunar în altul, în realitate rămânând acelaşi sau poate vor deveni chiar mai mari.
Dezavantajele proiectului sunt:
– rezultatele trăsnăii depind de alocarea de resurse suplimentare;
– aşteptările polulaţiei nu vor fi satisfacute peste noapte;
– reticenţa faţă de o asemenea măsură, din partea cetăţenilor şi a APL.
Părerea ONG-urilor
Alexandru Cumpănaşu, preşedintele Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei ne-a declarat pe mail şi telefonic: „Nu am avut cunoştinţă despre acest proiect, prin urmare nu ni s-a cerut spre remitere niciun punct de vedere. În măsura în care ni se va solicita, vă vom contacta. Oricum, nu văd oportune asemenea cheltuieli în vremuri de criză”.
Nici Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România nu a fost consultată pe această temă până la închiderea ediţiei, dar se arată gata să formuleze un punct de vedere, dacă MAI se va obosi să-l ceară.
În aceeaşi situaţie se află şi Societatea Academică Română, care totuşi a emis o opinie tranşantă: „considerăm că nu se impune o lărgire a competenţei DGA”.
Asociaţia Română pentru Transparenţă, membru în Comitetul Strategic al DGA, nu înţelege de ce se intenţionează extinderea competenţelor DGA doar la nivel local, nu şi la cel central. Caz în care ar fi necesare modificări legislative.
Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, ne-a răspuns că ştie despre proiect şi va participa la dezbaterea lui.
La fel şi Asociaţia Municipiilor din România, care habar n-are de ce va participa la dezbateri, de vreme ce „nu e de competenţa noastră să analizăm aspectele punctuale precum resursele materiale sau umane implicate în proiect”.
Asociaţia „George C. Marschall” România şi Asociaţia Oraşelor din România nu au avut nicio reacţie.
Sunt vizate şi fondurile europene
La fel de interesant este faptul că noua structură de „politică publică” ori „poliţie politică” – cum vreţi – va avea nevoie ori de mari cheltuieli de deplasare în teritoriu, ori de sedii zonale. Motiv din care se mizează şi pe bani europeni, respectiv fonduri de cofinanţare „în perioada 2012 – 2013, pentru activităţi de informare şi instruire”. Care vor viza următoarele:
– Activităţi de informare destinate funcţionarilor de la nivelul APL (cost 5.993.499 lei);
– Activităţi de instruire destinate personalului APL care desfăşoară activităţi vulnerabile (cost 8.990.253 lei);
– Organizarea de către DGA împreună cu APL a unei campanii multianuale de informare destinată opiniei publice, cu un impact minim asupra a 500.000 de cetăţeni (cost 8.990.253 lei);
– Creşterea capacităţii personalului DGA de a instrumenta fapte de corupţie (cost 5.993.499 lei).
Toate acestea reprezentând: salarii, sporuri şi prime, consumabile, cheltuieli de deplasare, dotări şi cofinanţări proiecte diverse.
Dan Coste
