Pui canibali, vânduţi de Mircea Băsescu

* Carnea de pasăre importată provine din Brazilia, iar puii sunt hrăniţi cu praf din gheare şi capete de la alţi pui morţi

* UE interzice comercializarea acestor pui pe motiv de canibalism

* Din acest motiv, carnea de pasăre din Brazilia este foarte ieftină şi devine extrem de rentabilă pe piaţa românească

* Fratele preşedintelui e vârf de lance în comerţul cu păsări provenite din Brazilia.

Fratele mai mic al preşedintelui în exerciţiu al României a dezvoltat o megaafacere, cu carne de pasăre hrănită cu făinuri proteice, lucru absolut interzis în întreaga Uniune Europeană. Aceste făinuri, care se adaugă în mâncarea galinaceelor, sunt obţinute din proporţia de 35% din greutatea fiecărui pui (subproduse), care nu este destinată consumului uman. Respectiv: pene, gheare, maţe, sânge, oase, la care se adaugă şi specimenele moarte. Băsescu a importat la greu în ultimii ani astfel de produse din Brazilia şi SUA, ţări în care hrănirea găinilor şi puilor cu mortăciuni n-a fost încă interzisă.

Cumpărând ieftin pui antropofagi, comparativ cu păsările hrănite ecologic, afaceristul de la malul mării a reuşit să-şi acopere cheltuielile de transport – incomparabil mai mari decât dacă importa din Europa – şi să-şi vândă marfa chiar sub preţul producătorilor autohtoni, înregistrând profituri uriaşe. Pe lângă puii comercializaţi ca atare, în 2008, 2009 şi 2010, Mircea Băsescu a procesat la fabrica PlusFood, pe care o conduce în Zona Liberă Agigea Sud, şi câte 30.000 de tone de piept de pui brazilian. Multe asemenea produse au ajuns pe piaţa europeană pe uşa din dos, fiind exportate după prelucrare, "made in Romania". La fel de important, Băsescu junior nu este înscris în nicio asociaţie profesională şi nimeni nu ştie cu exactitate cum şi în ce mod efectuează operaţiunile de import în discuţie.

Pui americani pentru românii săraci

România a interzis cu desăvârşire producţia de făinuri proteice, începând cu 1 august 2006, cu o întârziere de câţiva ani faţă de restul ţărilor comunitare. Cu toate acestea, în vara anului trecut – după cum a relatat presa centrală – fabrica lui Mircea Băsescu de la Agigea a importat circa 3.000 de tone de pasăre congelată tocmai din SUA, ţară care încă mai hrăneşte puii de carne cu mortăciuni. Marfa ar fi provenit din stocurile armatei americane, care trebuiau reînoite, fiind în prag de expirare.
La fel de interesant este faptul că, în timpul psihozei dirijate de autorităţi pe marginea unei presupuse gripe aviare, cu toate că importurile au fost sistate în totalitate, Băsescu junior a reuşit să aducă carne de pui din afară, fără să fie deranjat de vreo vamă sau autoritate sanitar-veterinară. Că doar nu degeaba şi-a ctitorit fabrica în zona liberă de la Agigea. De la sine înţeles că şi profitul a fost unul pe măsură.

Mortăciunile procesate atentează la viaţa omului

Începând cu anul 1985, când encefalita spongiformă bovină a fost confirmată în Marea Britanie – ulterior dovedindu-se că este transmisibilă la om – s-au depus eforturi pentru diminuarea riscurilor pe care le implică boala vacii nebune. Aşa s-a ajuns la concluzia că reciclarea subproduselor animale infectate, prin folosirea făinurilor proteice în hrana animalelor, este extrem de periculoasă, fiind chiar un agent de transmitere a maladiei între specii. Lucru care a fost interzis cu dezăvârşire, doar ţări ca SUA, Brazilia şi Argentina refuzând să adere la noile reglementări. De ce? Fiindcă în lipsa fiecărui kilogram de mortăciuni din hrana animalelor, costurile de producţie se majorează cu 0,32 USD. Adică, aproximativ dublu.
În acest moment a apărut o nouă problemă. Cantitatea mortăciunilor şi subproduselor animaliere rezultate din procesul de producţie este mult mai mare şi, în prezent, faţă de capacităţile de incinerare existente. Care incinerare, la rândul ei, produce gaze cu efect de seră ce duc la încălzirea planetei.

Galinacee la preţ de dumping

Producţia de păsări pentru carne şi ouă din România este controlată, la ora actuală, în proporţie de 75%, de cetăţeni de origine arabă. Există peste o sută de crescătorii şi abatoare autohtone, dar care nu pot face faţă concurenţei neloiale de genul celei puse la cale de Mircea Băsescu. Fiindcă el îşi permite să scoată pe piaţă galinacee şi produse procesate din carnea acestora la preţ de dumping şi cu profituri substanţiale, din motivele arătate până aici. Şi nu numai noi ne confruntăm cu astfel de probleme.
În ziua de 21 februarie anul curent, în cadrul Reuniunii Consiliului de miniştri ai agriculturii şi pescuitului comunitar desfăşurată la Bruxelles, Polonia a propus revenirea la făinurile proteice în hrana animalelor, în special păsări şi porci. Că de ce americanii, brazilienii, argentinienii şi alţi câţiva să fie mai şmercheri decât europenii? Propunerea a rămas fără ecou.
Sigur, alternativa ar fi producerea de proteine vegetale, dar o treabă ca asta ar scumpi şi mai mult carnea rezultată, iar terenurile agricole n-ar mai produce hrană pentru oameni, ci pentru animale, ceea ce nu e deloc de dorit. Aşa că problema a intrat într-un cerc vicios.

Dan COSTE