Una din regiunile care au rămas fertile în timpul marilor secete de la sfârşitul neoliticului, au fost şi întinderile de pământ din Asia Vestică, delimitată de râurile Tigru şi Eufrat, ce se unesc în apropiere de Golful Piersic. Organizate mai întâi ca triburi, aşezările agrare din Valea Tigrului şi Eufratului au lăsat urme de civilizaţii care au desemnat sfârşitul neoliticului, din a doua jumătate a mileniului IV î.e.n. În ceramica de la El Obeid, Tello, Ur, Uruk, Djemdet-Nasr se pot observa motive florale şi animale ritmate cu brâie geometrice, şerpuiri, zigzaguri şi linii.
Arta din Summer
Primele state sclavagiste au apărut în Mesopotamia, teritoriile dintre Tigru şi Eufrat, la începutul mileniului al III lea î.e.n. Erau oraşe-state. La mijlocul mileniului al II lea au apărut regatele puternice: regatul babilonuluii şi cel asirian. Între asirieni şi babilonieni s-au purtat războaie până în 538 î.e.n, când Mesopotamia a fost cucerită de perşi. Istoria acestei lumi e plină de războaie, ceea ce a determinat pe băştinaşi să-şi construiască cetăţi fortificate.
Pentru că nu se găseau materiale de construcţii rezistente, templele s-au construit la început din cărămidă uscată la soare, apoi din carămidă arsă în cuptoare, şi mai târziu dintr-o piatră calacroasă (tul) şi apoi dintr-o piatră dură, dioritul, care s-a adus dintr-o zonă muntoasă din Golful Piersic. Cu astfel de materiale popoarele vechi din Mesopotamia au format oraşele, unde erau înălţate palatele şi templele. Din aceste au rămas câteva vestigii sub forma unor ruine.
De al poporul summerian s-a descoperit palatul regal de la Kiş, făcut din ziduri masive, de piatră calcaroasă. De asemenea summerienii au construit şi morminte impunătoare pentru regii lor. Aşa s-au descoperit o seamă de obiecte care însoţeau pe aceştia chiar şi dincolo de moarte, dezvăluind astfel modul lor de viaţă. Acest popor a construit şi Stele, monumente mici cu bază dreptunghiulară sau ovală, acuţite la vârf. De asemenea, în sculptură s-au remarcat prin statui în ronde-boss, înfăţisând personaje îmbrăcate în costume luxoase sau impunătoare. Pictura ornamentală practicată de summerieni a avut rol dea împodobi palatele şi templele. Ornamentele erau florale, geometrice, reprezentând oameni şi animale, precum ţapul sălbatic sau taurul. Culoarea dominantă a acestor picturi era roşul pe fond negru. De asemenea obictele de podoabă au fost nelipsite: brăţări, diademe, inele etc, încrustrate cu aur.
Arta akkadienilor
Civilizaţia Summerului din regiunea Golfului Piersic a fost, şa mijlocul mileniului III ameninţată de năvala triburilor nomade de păstori din N Mesopotamiei, numite Akkad. Arta akkadienilor avea un caracter militarist. Din timpul regelui akkadian, Sargon, a rămas Stela Victoriei, ridicată în piatră de diorit. Akkadienii au fost cuceriţi de oraşul stat Lagaş. Regele Gudea din Lagaş, secolul XXV î.e,n, era el însuşi arhitect. O statuie îl reprezintă cu o planşetă pe genunchi, pe care e schiţat planul unui palat. Ca să se apere mai bine, regele Gudea a ordonat să i se facă un palat într-un loc greu accesibil, la 1695 m înălţime, în localitatea Tello. El este marele legislator şi organizator al statului summero-akkadian. În mileniul I domină asirienii, aşezaţi la început mai la nord, mai aproape de munţi. Ei au avut materiele de construcţie mai la îndemână. Oraşele lor cele mai importante au fost Ninive şi Assur. Arta assirienilor oglindeşte obiceiurile lor crude şi războinice. (A.M.)
