Această sihăstrie de la poalele Munţilor Parâng şi Prislop este una dintre cele mai vechi aşezări monahale din Transilvania. Primii sihaştri s-au stabilit în pădurile Silvaşului pe la sfârşitul secolului al XIII- lea şi începutul secolului al XIV-lea.
Sihaştrii din pădurile Silvaşului trăiau în colibe de lemn, iar rugăciunile le făceau într-o mică biserică de lemn cu hramul „Sfântul Ioan Teologul", pe care şi-au înălţat-o cu mâinile lor pe valea pârâului Prislop. Călugarii acestei sihăstrii erau iscusiţi cunoscători ai vieţii monahale din Ţara Românească şi Muntele Athos. Se considera că unii dintre ei ar fi poposit pentru un timp şi la Athos, unde l-au cunoscut pe Cuviosul Nicodim cel Sfinţit. Odată cu întemeierea Mânăstirii Tismana (1377-1378), Sihăstria Prislop intră sub supravegherea duhovnicească a Sfântului Nicodim. Valea Jiului forma o punte directă între mica sihăstrie din Ţara Haţegului şi Tismana. Pe aici urca Sfântul Nicodim spre Prislop şi cerceta pe călugării de peste munţi. Prin anul 1400, Cuviosul Nicodim se stabileşte pentru câţiva ani la Prislop. Aici înnoieşte biserica şi chiliile cu ajutoare de la Mircea cel Bătrân.
Sub influenţa directă a Sfântului Nicodim, Sihăstria Prislop a cunoscut cea mai înaltă trăire duhovnicească din istoria sa, situându-se în fruntea tuturor sihăstriilor din Transilvania. Pe la jumătatea secolului al XVI-lea, Sihăstria Prislop ajunge aproape în ruină. În anul 1564, a fost zidită „din temelie" de Zamfira, fiica lui Moise Voievod, din Ţara Românească. De la această dată, Sihăstria Prislop devine mânăstire şi este cunoscută un timp sub numele de „Silvaşul", după numele satului din apropiere. Cei doi egumeni, Ioan şi Teofil, sporesc mult viaţa duhovnicească la Prislop şi întemeiază aici şcoala de învăţătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoţi la sate. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Mânăstirea Prislop a fost distrusă din ordinul împărătesei de la Viena, călugării de la Prislop risipindu-se prin munţi sau retrăgându-se la mânăstirile din nordul Olteniei. În prezent, Prislopul este mânăstire de călugăriţe. (A.M.)
