În România există două meserii serioase de bază dacă le putem numi aşa: politica şi vedetismul. Cine nu-i vedetă este demnă de dispreţ, dacă nu eşti plină de fiţe, de nebunii, eşti un zero, o nulitate. Am făcut un experiment. Am scris despre o „VEDETĂ” un articol frumos, decent, de bună calitate. După ce l-a citit distinsa vedetă, credeţi că s-a bucurat?
Nu, nicidecum, nu era nimic interesant ca s-o pună în valoare cum ar fi: cum sare ea în fiecare seară din pat în pat pe la toţi fiţoşii cu bani sau interlopi, sau cât de indignată este ea când nu este băgată în seamă de şefii ei, oameni de valoare, cu coloană vertebrală şi interesaţi numai de reuşita şi binele profesiei lor. Atunci vedetele devin irascibile, complexate şi inventează tot felul de mizerii.
Este cazul binecunoscutei Crina Matei care după ce a făcut slalom printre diverşi amanţi, după ce a destrămat o căsnicie frumoasă s-a gândit că ar da bine să şi-l treacă în palmares şi pe Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Teatrului Naţional de Operetă, care este o adevărată personalitate şi pe care vi-l descriu, aşa cum este.
Are o pregătire mult prea îndestulătoare şi profesional este “beton”. A făcut minune la Operetă şi mai face. Este inteligent, educat, elegant, foarte arătos şi are cea mai ucigătoare privire “albastru-marin” dar… şansele de a-i pătrunde această privire sunt minime, pentru că este foarte îndrăgostită de superba sa iubită plus că este pus pe muncă şi de reuşitele teatrului nu pe aventuri şi agresări amoroase cu salariatele.
La cei 35 de ani pe care-i are şi la felul cum arată, el este cel care ar putea fi abuzat şi hărţuit sexual. Ei, bine, neavând cu cine să-l înşele pe cel căruia i-a stricat căsnicia, ţambalagiul Marius Mihalache, foarte cunoscuta Bucureştiului, Crina Matei, actriţa necăutată de nimeni care este frumuşică dar prea şifonată la vârsta ei, s-a gândit că n-ar da rău să se dea la directorul general al Operetei, dl Dincă. Zis şi făcut. După câteva sms-uri strict profesionale, Crina Matei a început să facă valuri murdare, noroioase şi atunci directorul a dat-o afară cu bodyguarzii din sala de spectacol unde venise cu o gaşcă numeroasă fără a plăti şi nu doar o seară ci mai mereu. Îşi făcuse acest obicei, probabil, cu tâlc, să-l vadă pe dl. Dincă.
După ce prietena ei, “moartea în vacanţă” Beatrice Rancea a distribuit-o într-un musical dar datorită comportamentului celor două prietene şi-au dat singure demisia. Au plecat, dar nu înainte ca diva Crina Matei, să fure o rochie din recuzita teatrului.
Complexată şi văzută în stradă, Crina Matei a pornit la mare atac de “Ferentari” cum îi este obiceiul. Că a hărţuit-o şi a abuzat-o timp de doi ani directorul Dincă, că-l dă în judecată şi toată mahalaua din dotarea vocabularului ei pe care îl posedă. Păi, bine dragă vedetă, de ce ai stat şi a-i acceptat să te hărţuiască acest domn timp de doi ani după cum tu spui.
Ţi-a plăcut, iar acum strugurii sunt acri… Gata, dacă lucrurile stau aşa cum spui tu, s-a terminat, resemnează-te cum s-au resemnat şi nevasta şi copilul lui Marius Mihalache. Plus că, arta şi mai ales muzica nu se fac în funcţie de lungimea fustei. Dragi creaturi fără demnitate, trăiţi-vă viaţa aşa cum vreţi voi, dar nu căutaţi să faceţi rost de publicitate şi bani, făcând lucruri murdare şi îmbogăţindu-vă pe spatele altora invocând mizerii şi aruncând cu noroi.
Să ştiţi că, “Drumul spre înalta societate” este greu de parcurs iar “Viaţa din înalta societate” este şi mai greu de trăit plus că cere verticalitate şi spirit. Gândidu-mă la cele două personaje cu apucături murdare Crina Matei şi Beatrice Rancea, îmi aduc aminte de un cuvânt “Ce-mi face silă dar care dă titlu unui roman al celebrului Victor Hugo “Mizerabilii” şi nu uitaţi întotdeauna, câştigă cel ce face cu o greşală mai puţin, iar într-o luptă nu există doi învingători ci unul singur!
Flăcărica Matei
(Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare)
