Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a făcut o vizită canonică în Mitropolia Banatului, în perioada 3-6 iunie, la invitaţia ÎPS Mitropolit Nicolae al Banatului, ocazie pentru a trece, în 6 iulie, şi prin satul natal Dobreşti, din judeţul Timiş, unde a vizitat casa părintească şi şantierul de la biserica mănăstirii cu hramurile Cuvioasa Parascheva şi Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, ctitorie a Preafericirii Sale.
Mănăstirea a fost înfiinţată la 9 iulie 2003, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae al Banatului, la iniţiativa şi cu sprijinul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, care a contribuit la cumpărarea mai multor terenuri şi a unei case unde, în prezent, locuieşte obştea monahilor până când lucrările de construcţie a mănăstirii se vor finaliza. Casa părintească, renovată şi dotată, este dată în folosinţa mănăstirii pentru primirea oficialităţilor.
Miercuri, 12 septembrie 2007, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe Înalt Prea Sfinţitul Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în scaunul de Patriarh ortodox al României. La Dobreşti, satul său natal, întreaga comunitate s-a rugat şi a aşteptat cu lacrimi în ochi vestea cea bună. Undeva, la capătul satului, într-o casă dărăpănată, fără curent electric, Gheorghe Ciobotea s-a bucurat şi el, deşi nu mai vorbeşte de ani de zile cu fratele său Daniel, proaspătul patriarh.
Slujbă pentru şase oameni
"În seara alegerilor, ne-am adunat la mine vreo zece persoane. Când s-or anunţat rezultatele, am sărit în sus de bucurie. Ne-am rugat pentru el şi ne bucurăm până la Dumnezeu. Dacă nu era el, satul ăsta s-ar fi desfiinţat. Datorită lui avem asfalt şi apă", spune Gheorghe Dănilă, de 63 de ani, unul dintre puţinii locuitori ai satului Dobreşti, unde a văzut lumina zilei Preafericitul Daniel, în urmă cu 56 de ani. În dimineaţa zilei în care Colegiul Electoral Bisericesc avea să decidă cine va fi viitorul păstor al Bisericii Ortodoxe Române, cei trei călugări trimişi la Dobreşti de la Mănăstirea Sihăstria pentru a înfiinţa aici o obşte monahală s-au rugat pentru ca Dumnezeu să facă alegerea cea mai bună. "Seara, am mulţumit printr-un Te Deum pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. Pentru că lumea nu a ştiut de slujba asta specială, la biserică au fost prezenţi doar şase oameni", povesteşte călugărul Matei, stareţul viitoarei mănăstiri.
Lux monahal. Noul Patriarh şi-a transformat casa părintească în vilă de lux, în timp ce fratele său trăieşte într-o anexă a fostului CAP, fără apă şi curent
Casa părintească a Înalt Prea Sfinţiei Sale Daniel a fost donată obştii viitoarei mănăstiri Sf. Parascheva şi, după cum spune părintele Macarie (unul dintre cei trei călugări veniţi de la Sihăstria), acolo va fi casa de oaspeţi. "Casa era una dintre cele trei din sat construite din cărămidă. Noi am renovat-o complet, iar acum este gata să primească oaspeţi", spune călugărul Matei. În contrast cu restul aşezării, fosta casă părintească a patriarhului Daniel nu mai aduce cu ce a fost înainte ci, mai degrabă, cu o vilă de lux amenajată după ultimele tendinţe, cu materiale şi finisaje de cea mai bună calitate, balustrade interioare şi exterioare din inox. Pe pereţi sunt expuse icoane şi tablouri care îl înfăţişează pe Preafericitul Daniel în diverse ipostaze, de student, profesor şi mitropolit. Pe terasa de la parter, mărginită şi ea de balustrade de inox, se ajunge pe nişte trepte de marmură.
Erau consideraţi chiaburi
Tatăl patriarhului, Alexie Ciobotea, a fost învăţătorul satului iar mama, Stela, casnică. Cei doi au avut trei copii, doi băieţi (Gheorghe şi Daniel) şi o fată. "Au avut 30 de hectare de pământ şi erau consideraţi chiaburi. Mama pierduse doi fraţi în al doilea război mondial şi, în amintirea celor căzuţi, a ridicat în sat un monument închinat eroilor. Când au venit comuniştii, le-au luat tot ce au avut”.", îşi aminteşte Gheorghe Dănilă, care a copilărit şi a mers la şcoală împreună cu Preafericitul Daniel.
De mic se voia preot
Bătrânul îşi aminteşte de patriarh ca de un om foarte glumeţ, mereu bine dispus. "De mic, dacă îl întrebai ce vrea să se facă atunci când o să fie mare, spunea că vrea să fie preot. Până şi fetelor de la şcoală le spunea că le spovedeşte şi le cuminecă. Îmi amintesc că lua măsaiul de pe catedră şi apoi cânta Doamne Miluieşte!. Încă înainte de a merge la şcoală, ştia deja să scrie şi să citească". După şcoala generală, Daniel Ciobotea a plecat la Sibiu pentru a urma cursurile facultăţii de teologie. "Atunci s-a rupt de sat. Venea acasă mai rar, o dată la două-trei săptămâni. Când s-a prins de cele înalte, nu l-am mai văzut vreo 15 ani", spune Dănilă.
Din nou acasă
Când s-a întors la Dobreşti, ÎPS Daniel era mitropolit al Moldovei. În 2002, cel mai important fiu al satului primea titlul de cetăţean de onoare, distincţie care i-a fost înmânată chiar de către fratele său, Gheorghe Ciobotea. "Atunci a stabilit şi locul unde se va face mănăstirea. A mai fost în vizită de mai multe ori, dar tot pe fugă, câte două-trei ore. În 23 octombrie 2005, în ziua când s-a sfinţit locul unde se va face mănăstirea, la noi în sat au fost peste 2.000 de oameni. De când e satul nu am avut atâţia vizitatori şi oameni înalţi într-o singură zi!", exclamă Dănilă. Pe uliţă se apropie încet Viorica Busuioc şi Aurelia Gaşpar, femei în vârstă de peste 70 de ani. "Aşa am avut un stres şi un greomânt până s-a anunţat că Daniel al nost’ are să fie patriarh… O fost bucurie aşa de mare, că am şi plâns! Cum să nu plâng, când de fiecare dată când venea acasă şi ne vedea, pe fiecare ne-a cunoscut şi ne-a întrebat de sănătate. Noi nu putem mulţumi lui Dumnezeu cât ne-o ajutat!", spune Aurelia Gaşpar.
Fratele Gheorghe
La capătul celălalt al Dobreştiului, aproape de ieşirea din sat, fratele patriarhului, Gheorghe Ciobotea, trăieşte cu soţia şi unul dintre copii într-o anexă a fostului CAP. Practic, într-o singură încăpere, în care au fost înghesuite patru paturi şi foarte puţină mobilă, sărăcăcioasă. Nu au curent electric şi nici apă. Gheorghe, care o viaţă întreagă a fost tractorist la SMT-ul din Bethausen, nu vorbeşte cu fratele său de câţiva ani. De-a lungul timpului s-au certat de mai multe ori din cauza unui petic de pământ. "Am trăit foarte greu", spune Florica, soţia lui Gheorghe, adăugând: "Acum nu-i acasă, e dus cu oile pe vale".
Sărac lipit
Nevasta lui Gheorghe susţine că soţul ei nu s-a înţeles cu fraţii (cu Daniel şi cu sora sa) la împărţirea averii. "Dan (actualul patriarh – n.r.) i-a propus să renunţe la partea lui din casa părintească (care fusese moştenită de cei trei fraţi), pentru ca aceasta să fie donată mănăstirii. La schimb, s-au înţeles ca Gheorghe să primească şase hectare din cele 26 moştenite de la părinţi, dar să fie vorba de pământul aflat împrejurul anexei fostului CAP, în care locuim acum. Ghiţă a fost de acord să renunţe la partea sa din casa părintească şi la restul pământului dar, când să semneze actele la notariat, la Lugoj, s-a răzgândit, pentru că, atunci când o citit, a înţeles că ar fi trebuit să renunţe la toată averea şi să rămână fără nimic. Aşa că nu a semnat. Casa părintească s-o dat până la urmă mănăstirii, iar Ghiţă s-o supărat şi de atunci nu mai vorbeşte cu Dan", spune Florica. Femeia e convinsă că, dacă soţul ei ar fi semnat acele acte, ar fi rămas şi fără casă, şi fără pământ.
Fraţii nu-şi vorbesc
"Ghiţă are o pensie de patru milioane. Am venit aici, într-o ruină de casă, dar cu ce să o reparăm, că noi de-abia putem trăi. Din 2004 nu am mai vorbit cu Dan, chiar dacă a mai fost pe aici. Noi nu ni-s contra lui. Nu ne trebuie nimic de la el. Uitaţi-vă, că nu avem nici curent la casă! Eu nu am de ce să mă ascund!", declară Florica. Femeia spune că fostul mitropolit "nu o venit să-i dea copilului meu un milion de lei când era la colegiu, ca să-şi cumpere o pereche de pantofi. Am păzit oile ca să-l ţin la şcoală!".
A aflat de la radio
Gheorghe Ciobotea a aflat de la radio că fratele său a ajuns patriarh, spune cumnata lui Daniel: "Ne-am bucurat când am auzit că o ajuns patriarh. Ghiţă o aflat vestea la radio, că îl ţine cu el când merge cu oile şi noi nu avem televizor. Cu toate că a ajuns om aşa mare, noi niciodată nu i-am cerut ajutor. Dacă el, din bunătatea lui şi din sufletul lui, nu vrea să ne ajute, atunci nu avem nevoie. Trăim cum putem. Mâncăm brânză, mâncăm fasole şi tăiem porcu’. Ăsta-i traiu nost’…".
40 de suflete
Satul Dobreşti, aparţinând de comuna Bara, se află la o distanţă de 80 de kilometri de Timişoara. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1477. Înscrisuri se mai păstrează însă doar după anul 1.800. Dobreştiul a avut 126 numere de casă, care adăposteau 560 de familii. După colectivizare, oamenii au plecat din sat, iar astăzi mai sunt aici doar 40 de suflete.
Biserică monument
În Dobreşti au fost ridicate două biserici: una ortodoxă, alta greco-catolică. Biserica ortodoxă, zidită în anul 1852, este singura care a supravieţuit, celălalt lăcaş ajungând o ruină. Toate icoanele cultului greco-catolic au ajuns pe vremea comuniştilor în biserica ortodoxă, declarată, de curând, monument istoric. În anul 2003, ÎPS Daniel a donat bisericii veşmântul cu care au fost înfăşurate moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva (14 aprilie 2003). De atunci, veşmintele sunt păstrate într-o raclă lângă altar.
Profil de patriarh
Patriarhul ales al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, s-a născut în satul Dobreşti, comuna Bara, din judeţul Timiş, la data de 22 iulie 1951. Absolvent al Institutului Teologic Universitar Ortodox din Sibiu şi doctorand al Institutului Teologic din Bucureşti (sub îndrumarea părintelui Dumitru Stăniloaie), îşi continuă studiile în străinătate, doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă la Universitatea de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) şi doi ani la Universitatea "Albert Ludwig" din Freiburg, Facultatea de Teologie Catolică din Germania. La 15 iunie 1979, îşi susţine teza de doctorat la Strasbourg. Timp de opt ani, între 1980 şi 1988, este profesor la Institutul Ecumenic din Bossey, Elveţia. În anul 1987 îmbracă haina monahală la Mănăstirea Sihăstria, din judeţul Neamţ, avându-l ca naş de călugărie pe Arhimandritul Ilie Cleopa. După alegerea sa ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Preafericitul Daniel a înfiinţat peste 300 de parohii, 40 de mănăstiri şi schituri şi a iniţiat construirea a peste 250 de biserici noi. Înscăunarea ÎPS Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, va fi oficiată duminică, 30 septembrie, de la ora 10.30, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti.
Spirit întreprinzător
În calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Daniel a binecuvântat înfiinţarea mai multor biserici şi a iniţiat reţeaua radio Trinitas, care numără 26 de posturi. Pe adresa de internet a Radio Trinitas (www.trinitas.ro) apar informaţii despre tipografia proprie, editura cu tematică religioasă şi un magazin virtual din care se pot achiziţiona obiecte de cult, veşminte, podoabe, icoane, obiecte de artă bisericească şi consumabile (tămâie, mir, fitil sau cărbune). În curând îşi va începe emisia şi primul post de televiziune din România cu tematică religioasă.
Adrian Claudiu Rusu
