Curier Juridic: Concediere

Pot fi concediată dacă sunt gravidă, ne întreabă Simona Dragomirescu din Cheia?

Nu. Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului. Poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru diverse motive care nu ţin de acesta. Este interzisă concedierea salariaţilor pe criterii de sex,
– orientare sexuală,
– caracteristici genetice,
– vârstă,
– apartenenţă naţională,
– rasă,
– culoare,
– etnie,
– religie,
– opţiune politică,
– origine socială,
– handicap,
– situaţie sau responsabilitate familială,
– apartenenţă,
– activitate sindicală,
– pentru exercitarea dreptului la grevă, a drepturilor sindicale, etc.

Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă pe durata incapacităţii temporare de muncă stabilită prin certificat medical;
– pe durata concediului pentru carantină;
– pe durata în care femeia salariată este gravidă dacă angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
– pe durata concediului de maternitate;
– pe durata concediului pentru creşterea copilului până la 2 ani sau în cazul copilului cu handicap până la împlinirea celor 3 ani;
– pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav până la 7 ani sau în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la vârsta de 18 ani;
– pe durata îndeplinirii serviciului militar;
– pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate săvârşite de către acel salariat;
– pe durata efectuării concediului de odihnă.

Prevederile nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului. Acesta poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii:
– dacă salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual, colectiv, regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară;
– dacă salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 3o de zile în condiţiile codului de procedură penală;
– dacă prin decizie a organelor competente de expertiză medicală se constată inaptitudinea fizică şi / sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
– dacă salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat;
– dacă salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiu de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii.

Angajatorul are obligaţia de a emite decizia de concediere în termen de 3o de zile calendaristice de la data constatării cauzei. Decizia se emite în scris iar sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să fie motivată în fapt şi în drept, să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată şi la instanţa judecătorească la care se contestă.

Felicia Mirea