Buna!! sunt intr-o situatie oarecum incerta…nici nu stiu de unde sa incep. Sunt dezamagita, tare dezamagita si nu stiu cum sa imi revin. M-am despartit recent de iubitul meu cu care am avut o relatie de 3 ani.ne-am despartit si ne-am impacat de n ori dar nu mai merge. motive sunt destule. ba ca nu ma aranjez destul, ba ca asta e verde dar de fapt e albastra si etc. El mi-a spus ca sentimentele lui de iubire s-au transformat in sentimente de prietenie.
Nu pot sa trec peste momentele astea. Îl sun tot timpul, il caut, mesaje incontinuu , nu mai vorbesc de faptul ca ma gandesc non stop la el. Am incercat sa ies cu prietenii dar si aia putini, am incercat sa il uit dar nu stiu ce sa mai fac. As vrea sa il recuceresc dar stiu ca nu va merge asa ca ma resemnez dar nu stiu cum sa ma impac cu ideea despartirii. Nici nu vreau sa mi-l imaginez cu altcineva. Ce sa fac?
Cu respect, S
Aş vrea să ştii că de fiecare dată când avem o întrebare, conţinem în noi şi răspunsul. Dacă ne raportăm la faptul că inconştientul procesează informaţia de 1000 de ori mai repede decât conştientul, gândeşte-te că ai răspunsul înainte să fi terminat de pus întrebarea.
Înteleg ca ceea ce vrei tu să ştii, este cum să treci peste această relaţie. Îţi mai sugerez nişte întrebări ajutătoare, pe care să ţi le pui ca să accesezi răspunsul care se află deja în interiorul tău: De ce ai nevoie ca să treci peste această relaţie?, Care sunt temerile tale şi în ce măsură sunt ele realiste? În ce simţi că ar fi benefic pentru tine să investeşti energia şi afecţiunea, care erau până acum destinate acestei relaţii? Ce ai de învăţat din această experienţă? Ce te împiedică să mergi mai departe? Ce a rămas neterminat sau neînţeles şi te ţine acolo?
Apropo de ultimele două întrebări, vreau să-ţi mai spun că este foarte important să faci un final relaţiei. Mai sunt oameni care preferă să plece dintr-o relaţie fără să dea explicaţii sau precizând nişte motive ireale sau incomplete. Iar cel care este părăsit nu înţelege ce se întâmplă şi rămâne cu gândul acolo şi cu speranţa că poate mai e ceva de făcut: “Poate dacă îmi schimb jobul cu unul care să-mi permită să acord mai mult timp relaţiei o să fie bine.” Şi de fapt partenerul pleacă nu pentru că nu petrec destul timp împreună, ci pentru că şi-a găsit pe altcineva, însă îi lipseşte curajul să-şi asume acest fapt.
De aceea cred că ai nevoie să înţelegi de ce nu mai merge relaţia voastră şi care sunt exact motivelel pentru care el vrea să plece. De asemenea cred că e impotant să simţi că tu ai făcut tot ce ţinea de tine că să menţii legătura. Prin urmare, îţi sugerez să mai ai o discuţie cu el, în care să fiţi cât puteţi voi de sinceri şi să renunţaţi la bariere pentru că oricum nu mai aveţi nimic de pierdut. Singurul “risc” care mai rămâne e să vă împăcaţi. Spune-i tot ce simţi, ce îţi doreşti, întreabă-l tot ce ţi-a rămas neclar şi vedeţi împreună în ce măsură mai e ceva de făcut sau e mai bine pentru amândoi să mergeţi mai departe? Iar în cazul în care răspunsul este negativ, luaţi-vă la revedere în mod amiabil.
Şi un argument pentru a-ţi readuce corăbiile înapoi la suprafaţă, este faptul că atunci când se incheie un drum, începe altul. Atunci când ceva sau cineva pleacă din viaţa noastră, este ca să facă loc pentru altceva. Si ceea ce vine în schimb, este mereu mai bun, atâta timp cât căutăm să învătăm din fiecare experienţă şi nu ne punem de-a latul în faţa Universului, refuzând “mai binele” pe care ni l-a pregătit. Din experienţa mea, am înţeles un lucru şi am creat si un fel de proverb pe care îl spun adesea prietenilor mei: “Viaţa ţi-a pregătit experienţe mult mai frumoase decât poţi tu să-ţi imaginezi.” Pe mine cel putin, a reuşit să mă surprindă foarte des.
