Bijuteriile au fost întotdeauna folosite ca veritabile talismane. Aceste obiecte pe care femeile din zilele noastre le consideră numai un mijloc de înfrumuseţare, erau învestite în antichitate cu o putere magică de protecţie.
Forma sub care erau modelate bijuteriile atrăgeau energii benefice menite să protejeze pe cel care le purta de influenţele nefaste. De exemplu, bijuteriile feniciene, egiptene şi etrusce, în formă de mână (care sunt foarte răspândite şi în ziua de astăzi la popoarele islamice, fiind numite „mâna lui Fatima”), erau menite să protejeze împotriva descântecelor şi a blestemelor. Mâna deschisă este un simbol al puterii divine eterne şi omniprezente. „Lumea a fost creată de mâna lui Dumnezeu, şi în această mână stă destinul oamenilor”, par a spune aceste simboluri. Purtarea acestui obiect în formă de mână semnifică supunerea voinţei omului în faţa voinţei divine şi protecţia absolută oferită de Dumnezeu. (A.M.)
