Primele două congrese ale Partidului Muncitoresc Român se desfăşuraseră în Sala Ateneului. Apoi, Ocârmuirea s-a gândit să înalţe o clădire anume pentru ele şi aşa a fost construită, la sfârşitul anilor -50, Sala Congreselor, cu o capacitate de 3600 de locuri, în spatele fostului Palat Regal.
S-au demolat case vechi pentru ca noul edificiu să fie înconjurat de o duzină de imobile dominate de un bloc turn cu 14 etaje. La parterul unuia dintre acele blocuri mai există şi azi magazinul "Filatelia", inaugurat în 1960, iar în capătul opus, colţ cu strada Ştirbei Vodă, la parterul altui bloc, s-a deschis tot atunci un restaurant-expres spaţios, modern pentru acele vremuri, în care se putea lua masa de prânz compusă din două feluri de mâncare cu circa 10 lei.
După ce în Sala Congreselor s-a ţinut, în iunie 1960, al treilea conclav al partidului unic, au început să fie proiectate aici filme, îndeosebi premiere, i s-a zis Sala Palatului şi din 1962 au început să cânte pe scena ei solişti străini. Între primii, Domenico Modugno. În iarna lui 1962 Modugno a cântat aici "Alleluia" şi câteva din compoziţiile sale; "Volare", "L-uomo in frak", "Piove", rămasă multă vreme în amintirea românilor prin refrenul "Ciao, ciao, bambina"… A înregistrat şi el un disc la Electrecord. În acelaşi an a mai cântat o celebră soprană peruviană de coloratură, Imma Sumah, apoi Claudio Villa, făcând furori cu "Un tango italiano".
Era vremea muzicii uşoare italiene – din 1964 Televiziunea Română începe să retransmită Festivalul de la San Remo. Însă noul "dezgheţ" adusese cha-cha-ul, muzica latino-americană, concomitent cu bomboanele cubaneze (din trestie de zahăr, colorate, în formă de inimioară) şi twist-ul. Unele case din Rahova, chiar dintre cele aflate pe strada principală a cartierului, aveau bănci la intrare. Vara, spre sfârşitul zilei, se aşezau acolo la taclale bărbaţi şi femei – oameni trecuţi de prima tinereţe. Alţii veneau din vecini cu scaunele lor. Discutau, fumau, ronţăiau seminţe cumpărate cu 25 de bani cornetul. La sfârşitul anilor -50 încă îşi mai aminteau de…Postul Festivalului. D.D.
