Îmi place să mă joc cu tine şi nu îmi dau seama că greşesc, ascund frica trasformând-o în joacă. Ştiu că mă doreşti şi de aia te fac să te înfierbântezi. Tu nu ai scrupule, nu te gândeşti că sunt fără apărare şi vrei să mă pedepseşti în felul tău.
Nu îmi dau seama că această joacă mă va purta în ură şi dispreţ faţă de tine, dar mai ales în disperare şi frică de orice bărbat. Mă vezi în momentul acela în care stăteam singură pe pătura unde nu era nimeni în jurul meu, acel loc era mereu pustiu şi ştiai că era locul meu preferat unde îmi plăcea să mă ascund. La cei 15 anişori care îi aveam îmi era foarte uşor să mă joc cu sentimentele tale, te făceam gelos, te făceam să mă doreşti din ce în ce mai mult, te provocam mereu. Însă nu mă lăsam dusă de val, nu acceptam să mă dăruiesc ţie. Mie îmi plăcea doar să te provoc. Dar nu ştiam că tu erai periculos pentru mine. Că voiai să mă pedepseşti şi eu mă jucam cu focul.
Te apropii încet de mine şi eu nu îmi dau seama de prezenţa ta. Privesc orizontul pierdută. Întinzi mâna spre umărul meu şi de abia mă atingi dar respiraţia ta agitată te-a trădat când a atins gâtul meu şi mi-am dat seama că eşti lângă mine. De multe ori ai încercat să mă atingi dar mereu reuşeam să scap de tine. Mereu eram în compania cuiva şi într-un fel asta era apărarea mea. Doar până atunci. Tresar şi mă ridic repede, când întorc privirea şi mă uit în ochii tăi pricep că sunt în pericol, deşi tu îmi spui că nu am de ce să mă tem nu reuşesc să am încredere în tine. Încerc să mă eliberez, tu mă ţi de mână şi nu ai de gând să mă laşi să scap.
Lacrimile încep să-mi curgă pe obraz, simt că leşin de spaimă şi durere, te implor să mă laşi. Dar tu parcă nici nu mă auzi, prea ocupat să mă dezbraci şi să mă săruţi, simt nevoia de a mă elibera din nou, dar nu am putere, simt o durere de cap şi încep să urlu şi să plâng. Tu eşti deja deasupra mea şi mă săruţi peste tot. Mă exciţi dar nu e excitant. Nici eu nu îmi dau seama. Simt ceva necunoscut. Simt degetele tale ce mă pătrund şi durere acolo jos. Tu vrei să fii violent şi împingi cu putere, eu urlu de durere în momentul când ai intrat în mine şi mâinile tale împreunate cu ale mele mă opresc, nu mă lasă liberă. Ai intrat în mine şi am simţit că mor. Nu mi-am imaginat niciodată că ar fi aşa de dureros, mai ales că tu erai foarte rapid şi violent. În sfârşit am simţit că se termină. Te dezlipeşti de mine şi eu nu am puterea nici să mă ridic.
Văd sânge sub mine şi mă speri. Mă uit la tine cu ură, dispreţ, îmi vine să te omor şi încep din nou să plâng, încep să tremur şi mă ghemuiesc în disparare. Mă întreb de ce mie mi sa întâmplat aşa ceva. De ce atât de rău sa comportat cu mine. Mă blestem singură pentru tot ce i-am făcut şi simt că e vina mea că l-am provocat. Îl simt din nou lângă mine şi îl implor să mă lase în pace, deja mi-a făcut destul rău… Încearcă să mă violeze din nou dar de dată asta nu îl las. Apuc ceva la mână şi îi dau în cap. Mă ridic şi fug, plângând de disparare, nu mai vreau să îl văd în faţa ochilor, el pe care îl consideram o joacă mi-a transformat viaţa într-un infern. Am decis că nu vreau niciun alt bărbat în viaţa mea. (L.S.)
