O persoană din zece suferă de insomnie. Acest disconfort poate să devină obsedant, cu influenţe negative asupra vieţii sociale şi profesionale, dar şi conjugale. Cercetătorii fac descoperiri interesante penrtu a înţelege mai bine de ce nu dormim bine şi cum am putea remedia acest lucru. Iată portretul unui « rău » misterios.
Trezirea de dimineată nu este îndodeauna uşoară şi nu face placere nimanui. Ca să nu mai vorbim de insomniaci. Au viaţa mult mai dură, din acest punct de vedere. Mai mult de o treime dintre ei se trezesc obosiţi, adica de trei ori mai mult decât procentul celor care dorm bine şi au aceasta senzaţie dimineaţa.
Pentru a complica portretul, insomniacii au tendinţa de a subestima durata reală a somnului lor, iar cei care iau somnifre, o supraestimează. Puşi faţă în faţă cu aceste date subiective, cercetătorii încep cu greu să înţeleagă mai bine insomnia şi tratamentele mai eficace.
« Insomnia este o problemă subiectivă, dar reala penru cei care suferă de ea », explică Charles M. Morin, profesor al Scolii de psihologie de la Universitatea Laval. « Trebuie să avem grijă de somnul nostru, să eliminăm comportamentele şi obiceiurile care îl perturbă cum ar fi cafeaua, alcoolul, cofeina, lumina prea tare de dinainte de somn ».
Factorii de risc pentru insomnie sunt hiperactivitatea mentală şi psihologică, stilul personalităţii « neliniştite » sau perfecţionistă, tendinţa de refulare a emoţiilor, insomnia părinţilor. Femeile prezintă un risc al aparitiei insomniei de 1,3 ori mai mare, precum şi persoanele în vârstă.
Probleme medicale şi psihologice pot de asemenea cauza insomnia. In special, exista persoane care iau medicamente contra alegiilor sau somnifere lejere şi care au o reacţie diamentral opusă decât cea aşteptată, devenind excitate şi nu somnolente.
Somniferele sunt eficiente pe termen scurt, câteva săptămâni, de exemplu, pentru a trece peste o situaţie stresantă care nu ne lasa sa dormim noaptea. Dar cercetătorul Charles Morin consideră că încercările de modificare a comportamentului sunt mult mai eficiente pe termen lung, decât somniferele, cu atât mai mult cu cât corpul se obişnuieste cu ele. Studii întregi au demonstrat că efectele psihoterapiilor durează încă un an după terminarea tratamentului, şi sunt la fel de importante ca şi cele ale somniferelor.
De ce femeile sunt mai afectate de insomnie decât bărbaţii? « Am avea tendinţa să credem că din cauza hormonilor », explică Sonia Ancoli-Israel, psiholog la Universitatea din California. « Dar cercetările nu sunt atât de avansate. S-ar putea doar să fie vorba doar de o tendinţă a bărbaţilor de a nu se plânge ».
Cercetătorii au identificat de curând şi mecanisme diferite pentru trei tipuri de insomnie – dificultatea de a adormi, treziri frecvente în timpul nopţii, trezire definitivă devreme dimineaţa, o problemă cu care se confruntă mai ales persoanele în vârstă.
Studiind muştele drosofile, o echipă a Universităţii Brandeis din Massachusetts a descoperit ca insomnia din mijlocul nopţii este dependentă de o anumită regiune difertită a creierului care joacă un rol important şi pentru memorie.
Cu alte cuvinte, persoanele care iau un anumit tip de somnifere se trezesc foarte des în timpul nopţii, dar nu-şi mai amintesc dimineaţa. Psihologul Morin sublinia că persoanele care iau somnifere au tendinţa de a supraestima durata somnului lor, contrar altor insomniaci, creând astfel probleme, deoarece somnul agitat nu este şi « reparator ». Pactienţii ajung să creadă că au nevoie iremediabilă de somn.
Anul trecut, un prsiholog de la Universitatea din California a fost interesat de modalitatea în care insomniacii îşi evaluează somnul. A descoperit că sunt mai exigenţi decât cei care dorm fără probleme. Cum « pretenţiile » lor sunt mai puţin realizabile, au tendinţa de a se considera obosiţi când se trezesc. Aceste rezultate arată importanţa percepţiilor.
Ceasul bată-l vina
Numeroase terapii împortiva insomniei ne sugereaza să renunţam la ceas în timpul nopţii, să mutăm radio-ul care ne trezeşte astfel încât să nu se zărească ora. Ceasul poate fi o sursă de stres, creând o stare de angoasă şi nelasându-ne să ne dăm seama că, de fapt, putem foarte bine să adormim între două treziri din timpul nopţii. Un studiu scoţian a demonstrat că ceasurile sunt o sursă de stres atât pentru insomniaci, cât şi pentru cei care nu suferă de această problemă. Studiul a fost facut astfel: unui grup de oameni li se arătau mai multe obiecte printre care şi un ceas, măsurându-se timpul petrecut de fiecare uitându-se la ceas.
Tratementul la distantă
Pentru a ajuta insomniacii să-şi rezolve singuri problema, două grupuri, de la Universitatea din Manitoba şi de la Universitatea din Virginia, au pus la punct o terapie prin internet. Grupul din Winnipeg au anunţat că rezultatele preliminarii arată că 81% dintre participanţi fac progrese, dar rezultatele definitive nu sunt încă publicate. Din contră, studiul suedez a concluzionat în 2006 că terapia prin internet permite doar amelioararea informaţiilor greşite depsre insomnie.
De asemenea, grupul lui Charles Morin de la Universitatea Laval, a ajuns la concluzia că un program de şase broşuri trimise prin postă permite o amelioare de 4% sau 20 de minute pe timpul nopţii din timpul somnului în şase luni. M. Morin a menţionat şi un proiect al Universităţii Glasgow care a apelat la ajutorul infirmierelor, şi nu al doctorilor sau psihologilor, obtinând rezultate încurajatoare.
Un carneţel al somnului
Pentru a evalua gravitatea insomniei dumneavostră, dar şi succesul remedierii, puteţi nota, în fiecare zi, într-un carneţel câtreva date statistice. Acest lucru vă va permite conştientizarea ameliorarii sau dimpotrivă. Trebuie mai întâi notate orele de început şi de sfârşit ale siestei, ale pregatirii de somn (când stingeţi lumina) şi ale trezirii, dar şi timpul aproximativ până reusiţi efectiv să adormiţi seara şi timpul total de somn. De asemenea, vă puteţi nota şi starea fizică din momentul treziri, apreciind-o pe o scară de la 0 la 5.
Statisitci
> Un adult din trei se trezeşte noaptea de cel puţin trei ori pe săptămână;
> Un adult din patru se trezeşte în fiecare noapte;
> 42% dintre adulţi au probleme cu insomnia şi 31% din cei care nu au, fac câteodată sieste.
> 10% din persoanele cu vârsta cuprinsa între 55 şi 64 ani si 24%, cu vârsta între 75-84 ani îsi fac siestele de la patru la şapte ori pe săptămână;
> 14% dintre persoanele cu vârsta de 65 ani iau somnifere;
