* Sandu Geamănu despre Gigi Becali: „Ce-a făcut el acum am făcut eu pentru Bucurenciu”
Procurorii au la dosarul lui Becali o interceptare a unei discuţii dintre fraţii Geamănu, în care Sandu Geamănu afirmă că finanţatorul Stelei a procedat la fel cum a făcut şi el pentru afaceristul Mihai Bucurenciu, adică a răpit persoane, potrivit motivării instanţei. „Frate, ce a făcut el (n.r. Becali) acum am făcut eu pentru Bucurenciu, da numai că mie mi-a dat 10 ani”, îi spune interlopul Ilie Alexandru, zis şi Sandu Geamănu, fratelui său Ilie Petre într-o interceptare de la dosarul lui Becali. Instanţa a mai reţinut, în încheierea din noaptea de 2 spre 3 aprilie, în baza căreia a fost arestat Becali, o discuţie dintre una din părţile vătămate, fără a nominaliza care însă, şi Sandu Geamănu:
„Sandule, dacă aş şti că mă duc la puşcărie aş face şi eu câţiva ani, bătaia şi umilinţa care am luat-o la Becali în curte, mi-am lăsat sângele acolo, la expertiză se poate constata că-i sângele meu, că am fost privat de libertate, … am şi eu demnitatea mea de bărbat, nu pot să mă transform din bărbat în femeie”. În ceea ce priveşte cazul Bucurenciu, cunoscut public drept „afacerea Portbagajul”, Ilie Alexandru a fost trimis în judecată de procurori pe 11 iunie 2000 după ce la ordinul unui afacerist bucureştean, Mihai Bucurenciu, a răpit, alături de alte ajutoare de-ale sale, două persoane care au fost sechestrate o lună pentru că i-ar fi furat lui Bucurenciu peste 400.000 de dolari.
Sandu Geamănu ştia de furtul maşinii lui Becali
Judecătoria Sectorului 1 arată, în decizia din cazul Becali, că din interceptările telefonice rezultă că Ilie Alexandru „cunoştea detaliile întregului incident”, respectiv de furtul maşinii finanţatorului Stelei. În acelaşi context, instanţa susţine că, din interceptări şi declaraţii, reiese că, pentru recuperarea maşinii, a fost plătită şi o recompensă lui Cătălin Zmărăndescu şi Nicolae Dumitraşcu. „…declaraţiile martorului cu identitate protejată Popescu Marian şi cu conţinutul convorbirilor interceptate în mod autorizat efectuate de numiţii Ilie Alexandru şi Ilie Petre (n.r. fraţii Geamănu)… rezultă că Ilie Alexandru cunoştea detaliile întregului incident, vorbeşte despre nişte copii care au văzut o maşină cu motorul pornit şi au sustras-o referindu-se probabil la părţile vătămate, însă întrucât maşina aparţinea inculpatului Becali George, acesta i-a trimis pe inculpaţii Zmărăndescu Cătălin Otto şi Dumitraşcu Nicolae, înarmaţi, să caute maşina, i-a prins şi i-a dus la Pipera, intervenţia celor doi fiind răsplătită cu suma de 10.000 de euro”, arată Judecătoria Sectorului 1 în decizia dată în noaptea de 2 spre 3 aprilie.
Numele lui Sandu Geamănu pluteşte peste cazul Becali
Numele lui Ilie Alexandru, zis Sandu Geamănu, a fost indicat prima dată de avocaţi ca fiind cel al persoanei care a stat în spatele furtului maşinii finanţatorului Stelei şi a încercării de şantajare a lui Becali pentru recuperarea acesteia. Recursul împotriva arestării lui Gigi Becali pentru sechestrarea unor persoane care i-ar fi furat maşina finanţatorului Stelei va avea loc în decursul zilei de azi, la Tribunalul Bucureşti. Judecătoria Sectorului 1 şi-a motivat decizia de arestare a lui Becali şi a trimis dosarul la Tribunal.
Mari criminali cu măşti de interlopi
1. Sile Cămătaru, cel mai interlop dintre interlopi
Vasile Balint zis „Sile Cămătaru” a fost suspectat pentru implicarea în afacerea „Portbagajul”, alături de unul dintre fraţii „Gemeni” şi de Mihai Bucurenciu. Din surse poliţieneşti se cunoaşte că este un foarte bun prieten cu Sorin Toader, un cunoscut interlop, implicat în transporturi suspecte de anhidridă acetică în cazul afacerii „Sintofarm”.
2. Florin Bloju „guvernează” Drumul Taberei
Florin Bloju, personaj cunoscut lumii interlope din cartierul Drumul Taberei. Suspectat că a participat la răpirea lui Valentin Răducanu alături de Mihai Bucurenciu. Despre Bloju se vorbeşte că ar fi unul dintre capii reţelelor de hoţi de maşini din Bucureşti, partener de afaceri al lui Radu Bolgiu. De asemenea, potrivit raportului Grupului de Control al Ministerului de Interne, Florin Bloju apare ca fiind un prieten apropiat al fiului colonelului Ion Soricica, debarcat de la conducerea Brigăzii de Poliţie Rutieră pentru afaceri cu maşini.
3. Constantin Dobre, liantul dintre interlopi şi procurori
Constantin Dobre, prieten cu Vali Răducanu (afacerea „Portabagajul”), fost conducător auto la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti (şoferul primului-procuror). Există informaţii potrivit cărora la eliberarea lui s-ar fi dus negocieri serioase între nume sonore din Poliţia Capitalei (la vremea respectivă) şi lumea interlopă. S-a afirmat că ar fi fost omul de legătură dintre lumea interlopă şi anumiţi procurori din Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.
4. Robert Ispas, interlop cu chip de victimă
Robert Gerald Ispas, cunoscut în lumea interlopă, cercetat de mai multe ori pentru furturi auto şi deţinere de droguri. A fost depistat cu ani în urmă conducând un autoturism Mercedes 500, decapotabil, furat din Germania, în care se găsea o pungă cu droguri. A scăpat declarând că maşina nu era a lui iar drogurile puteau fi puse de oricine, maşina fiind decapotabilă. Se pare că a fost una din gazdele sigure ale lui Bucurenciu în perioada în care acesta era căutat în afacerea „Portbagajul”.
5. Sorin Udroiu, interlop cu grad de căpitan
Sorin Udroiu, rezervist MI, domiciliat în strada Viitorului nr. 12, sector 2. Fost căpitan de poliţie în cadrul IGP, Direcţia Arme şi Muniţii, anterior fost ofiţer de cercetare penală. Pe adresa domiciliului acestuia au fost înregistrate trei dintre maşinile lui Bucurenciu. Deşi pretinde că este prieten din copilărie cu Bucurenciu, Sorin Udroiu „nu ştie” de condamnările anterioare anului 1990 ale acestuia, însumând 11 ani şi 6 luni. Suspiciuni că prin natura funcţiei (relaţii excelente cu colonelul Lucian Fuica, fost şef al direcţiei respective) şi a locului de muncă ar fi putut facilita procurarea de permise pentru deţinerea de armament de către lumea interlopă. La 1 martie 2000, Direcţia Arme şi Muniţii a fost desfiinţată, la 8 martie colonelul Lucian Fuica a fost numit director-adjunct la Direcţia de Combatere a Crimei Organizate şi a Corupţiei şi după numai o săptămână a fost trecut la dispozitia IGP. Generalul Mircea Mureşan, fost şef al IGP, nu a făcut publice niciodată motivele destituirii lui Fuica.
6. Mihai Bucurenciu, interlop crescut în sânul mafiei
Mihai Bucurenciu s-a născut la data de 14 iulie 1956 în Bucureşti. După o primă condamnare la 6 luni de închisoare pentru furt în 1973, când avea 17 ani, au urmat alte trei pedepse pentru aceeaşi infracţiune: câte doi ani în 1975 şi 1977 şi 7 ani în 1981. Mihai Bucurenciu figurează în evidenţele poliţiei ca un infractor cu vechime, care a învăţat tainele „meseriei” încă din anii -80, pe vremea când activa în gruparea lui Petre Bogdan, zis „Topcanezu”, cel mai mare spărgător de case din Bucureşti (mort în condiţii suspecte în Franţa). După banda lui „Topcanezu”, Bucurenciu s-a aliat cu Sita – unul dintre cei mai versaţi traficanţi de valută din Capitală, şi acesta decedat în condiţii suspecte. Până la afacerea „Portbagajul”, Bucurenciu a fost cercetat chiar şi pentru participarea la un jaf armat, în 1995. La 7 decembrie 1995 a fost arestat preventiv pentru 30 de zile de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub acuzaţia de tentativă de omor, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. La 3 aprilie 1996, Bucurenciu a fost eliberat fiindcă nu i s-a mai prelungit mandatul de arestare. La 8 mai 1997, dosarul 2755/1995 a intrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, fără acuzaţia de tentativă de omor, singurul cap de acuzare rămânând ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea gravă a liniştii publice, infracţiune pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
În 1997, a mai fost cercetat de Poliţia Sectorului 4 pentru evaziune fiscală, fals intelectual şi înşelăciune, dar în final a fost scos basma curată. Între 24 noiembrie 2000 şi 3 ianuarie 2001, Bucurenciu a fost arestat de autorităţile din Belgia, ca urmare a solicitării emise de Biroul Naţional Interpol Român în baza mandatului de arestare preventivă nr. 617/P/2000, emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova. După punerea în libertate, belgienii au respins cererea de extrădare a lui Bucurenciu formulată de autorităţile române. Într-un interviu acordat la scurt timp după ce belgienii l-au lăsat liber, Bucurenciu a afirmat că banii furaţi din maşina lui (între 420.000-500.000 de dolari SUA) ar fi ajuns, până la urmă, la generalul Mircea Bot, şeful Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti la vremea respectivă. Banii nu au fost găsiţi niciodată şi nici nu s-a stabilit dacă au existat cu adevărat. La vremea respectivă, fostul şef al Poliţiei Capitalei, generalul Mircea Bot, a făcut, într-o conferinţă de presă, dezvăluiri stupefiante despre unul dintre efectele „colaterale” ale cazului „Portbagajul”, şi anume, despre cei 50.000 de dolari puşi pe capul lui de fraţii „Gemenii”.
7. Sandu Geamănu, un criminal în libertate
Alexandru Ilie, zis „Sandu Geamănu”, ar fi oferit unui infractor 50.000 de dolari pentru ca acesta să-l asasineze pe generalul Bot. Deşi se pare că ştie cine a fost cel care trebuia să-l omoare, generalul Bot nu a vrut să facă mai multe dezvăluiri. În schimb, el a pus la dispoziţia presei o casetă din care rezultă relaţia fraţilor „Gemenii” cu Iuri Raduev, zis „Babior”, regele asasinatelor din Republica Moldova. Generalul Bot a afirmat că „interesele fostei conduceri a MI au coincis, la un moment dat, cu cele ale lui Bucurenciu”. Bot a declarat că după întâlnirea pe care Bucurenciu a avut-o cu fostul ministru de Interne, acesta ar fi declarat unor apropiaţi, în discoteca pe care o deţine în Regie:
„L-am aranjat pe Bot, am spus că banii sunt la el”, adăugând că generalul va fi schimbat din funcţie. „Înainte de a fi schimbat din funcţie, tocmai începusem să facem lumină în două cazuri de omoruri executate la comandă”, a spus generalul Bot. Înregistrare pe alocuri, neclară: „Vita, îţi dau 50.000 de dolari, să moară, să facă, nici nu te apuci până nu vezi banii, să-l faci pe Bot. Dacă mi-a zis să-l fac pe Bot!(…) Dacă-i sonat… de ce făcea apel la tine şi nu la Iuri? – Păi, Iuri am impresia că nu face mortăciuni la comandă. Şi să-ţi zic acuma ce-mi spune mie avocata. Deci mă întâlnesc cu ea şi zice băi, „prieten” de-al poliţiei, mi-a zis că face mortăciuni la comandă, deci eu vorbesc cu Gemeni doi şi cu tine”. Generalul Bot a mai declarat şi faptul că „Sandu Geamănu” a mai afirmat şi în faţa unor poliţişti că intenţiona să îl omoare. Atât generalul Bot, cât şi alte surse din poliţie şi parchet au susţinut atunci că Iuri, care ar fi putut şi el să fie implicat în plănuita asasinare a fostului şef al Poliţiei Capitalei, este unul şi acelaşi cu Iuri Raduev, zis „Babior”, aflat la vremea respectivă în cercetarea poliţiei din Chişinău, sub învinuirea că ar fi implicat în peste 20 de asasinate la comandă.
O informaţie interesantă privind provenienţa şi destinaţia sumei de 500.000 de dolari despre care Bucurenciu spune că i-ar fi fost furaţi conduce la mafia drogurilor şi la o anumită pistă de peste hotare. Banii trebuiau să ajungă afară din ţară şi ar fi provenit dintr-o tranzacţie de anvergură cu stupefiante. În afacere ar fi fost implicaţi şi nişte cetăţeni iranieni. Bucurenciu ar fi obţinut suma de aproximativ 500.000 de dolari din vânzarea unei mari cantităţi de droguri. Se pare însă că din întreaga cantitate de marfă, doar o mică parte erau droguri pure, restul fiind falsuri ordinare. După ce şi-au dat seama că au fost înşelaţi, cumpărătorii au cerut banii înapoi. Pentru a face pierdută urma banilor, Bucurenciu a înscenat toată povestea cu furtul din portbagajul maşinii sale. Din alte informaţii vehiculate la vremea respectivă rezultă însă că o bună parte din bani a ajuns la oamenii cu funcţii importante din MI şi IGP. Era cumva Bot prea aproape de adevăr? La scurt timp după declanşarea scandalului „Portbagajul”, Dudu Ionescu, ministrul de Interne de atunci, a dispus efectuarea unei anchete interne în cadrul poliţiei. La fel ca în alte cazuri asemănătoare, nici rezultatele acestei anchete nu au fost făcute publice. Singurul rezultat „la vedere” a fost destituirea lui Mircea Bot.
Afacerea „Portbagajul”
17 ianuarie 2000: Mihai Bucurenciu, patron al firmei de sticlărie „Prolux” şi al discotecii „Club 99”, a reclamat la Secţia 20 Poliţie din Capitală că din portbagajul maşinii personale i-au fost furate un kilogram de bijuterii şi 420.000 de dolari. Acesta a fost semnalul declanşării a ceea ce ulterior s-a numit „Afacerea Portbagajul”.
Arestarea lui Becali, trasă la indigo
Arestarea lui George Becali este identică în forma de acuzaţie cu cea adusă şi lui Bucurenciu cu ani în urmă: instigare la lipsire de libertate şi lipsire de libertate în mod ilegal, excepţia făcând asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni. Ca şi în afacerea „Portbagajul”, accentul se pune nu pe furt, ci pe sechestrare de persoane şi privare de libertate în mod ilegal. Interesantă coincidenţă, cu acelaşi scenograf în spate.
Fraţii „Gemenii”, protejaţii UM 0962
Devine interesantă, în contextul arestării lui Becali, afirmaţia lui Marian Ilie, unul dintre fraţii „Gemenii”, din anul 2000, potrivit căreia nu se va preda Poliţiei Capitalei sau IGP-ului, ci numai UM 0962? Marian Ilie era urmărit pentru tentativa de dublu asasinat la „Casino Plaza”. În anul 2000, din controalele efectuate de chestorul Petre Albu, pe atunci comisar-şef la BCCOJ, rezultă că au fost identificate 108 grupări mafiote pe teritoriul României, care îşi disputau zonele de influenţă şi control, dar nu a scos niciun cuvânt despre gruparea fraţilor „Gemenii”, cu toate ramificaţiile acesteia. De asemenea, nu s-a pronunţat niciun nume de poliţist aflat pe ştatele de plată ale lumii interlope sau care să fi cochetat măcar cu ideea de a colabora cu aceasta. Ulterior, Albu a fost confirmat de Tăriceanu la conducerea DGIPI, înlocuindu-l pe Virgil „Vulpea” Ardeleanu. Împărţirea sferelor de influenţă şi control în Bucureşti, pentru lumea interlopă, nu se poate realiza fără sprijinul unor înalte oficialităţi, fie din poliţie, fie din administraţie. Vali Răducan, victima din afacerea „Portbagajul”, fost sportiv de performanţă, era unul dintre cei care reglau conturile în zona Regie-Grozăveşti. Este de reţinut că victima a fost referent la Camera Deputaţilor.
8. Cornel Dinicu, fost consilier la Camera Deputaţilor
Cornel Dinicu (vezi NOTA), fost consilier la Camera Deputaţilor, implicat în afacerea „Portbagajul”, a fost judecat pentru deţinere de armament (16 februarie 2000). La perceheziţie s-a găsit un adevărat arsenal de război. Condamnat în regim de urgenţă şi eliberat şi în mai mare urgenţă, cu doi ani de închisoare cu suspendare. Camera Deputaţilor nega existenţa unui asemenea angajat şi, în schimb, făcea trimitere la un anume „Dinică”, chipurile şofer prin colaborare. În anul 2000, când Ovidiu Grecea trăgea primul semnal de alarmă serios cu privire la infiltrarea mafiei ţigăneşti şi a lumii interlope în structurile de stat şi ale MI a fost combătut cu vehemenţă de către cei care, ulterior, s-au dovedit a fi cei mai corupţi (generalul Berechet, secretarul de stat Toma Zaharia etc.
Bucurenciu şi afacerile sale cu Ioan Diniuţă, fostul primar al sectorului 6
Mihai Bucurenciu a ţinut sub control o anumită zonă a Capitalei şi are la mână oameni cu răspundere. Printre aceştia s-a numărat şi fostul primar al sectorului 6, Ioan Dinuţă, cu care a fost prieten la cataramă. În 1999, de ziua lui Bucurenciu, serbată la un restaurant din Giuleşti (fostul Cinema Giuleşti), au fost prezente persoane cu funcţii importante din poliţie şi administraţia locală, la vremea respectivă, şi din lumea interlopă. Totul a fost filmat şi va ieşi probabil la suprafaţă la momentul potrivit sau urmează a fi folosit în varii scopuri. Afacerile lui Mihai Bucurenciu cu fostul primar Ioan Dinuţă vizau licitaţiile care au avut ca obiect chioşcurile de aluminiu din sectorul 6, precum şi investiţii imobiliare şi pentru extinderea ilegală a unui imobil. Este vorba despre fostul cinematograf Giuleşti. Anumite surse poliţieneşti au declarat că multe dintre afaceri erau puse la punct în vila lui Anghel Oana zis „Andi”, de pe strada Orşova, unde se organizau chiolhanuri la care luau parte şi Bucurenciu, şi fostul primar, dar şi oameni importanţi ai lumii interlope. La terasa „La Umbreluţe” (proprietar Mihai Bucurenciu) de pe Strada Plevnei s-au ţinut staboruri la care participau fraţii „Gemenii” şi Ahmet Metin, indivizi pe care Bucurenciu a susţinut că nu îi cunoaşte. Chiar şi de afară, Bucurenciu şi-a coordonat telefonic toate afacerile din România, obţinând suficiente fonduri pentru a duce un trai lejer la Bruxelles, dar şi familia Diniuţă a prosperat brusc.
NOTA Nr. 00393087 din 20.02.2000
În legătură cu fraţii Marian, Alexandru şi Petre Ilie, cunoscuţi sub numele de „Gemenii”, deţinem următoarele date:
Răpirea lui Răducan Valentin
În data de 11.01.2000, Bucurenciu Mihai l-a chemat la discoteca pe care o deţine, „Club -99”, pe Răducan Valentin, unde se aflau Ilie Alexandru, Amet Metin şi alte persoane din lumea interlopă, fiind torturat pentru sumele de bani presupuse a fi sustrase de acesta. Ulterior, l-au dus într-un apartament situat în Intrarea Guliver nr. 32, sector 6, stradă pe care Bucurenciu Mihai mai posedă o locuinţă la nr. 14. La adresa menţionată, Răducan Valentin a fost din nou torturat după care a fost luat de Ilie Alexandru şi Amet Metin şi dus în apropierea bisericii din satul Roşu, comuna Chiajna, judeţul Ilfov, fiind ameninţat cu un pistol. La sfârşitul lunii ianuarie, legat la ochi, a fost mutat într-o vilă din Breaza, str. Păcii nr. 12, judeţul Prahova, proprietatea lui Bucurenciu Mihai.
Reţineri suspecte
Ulterior, Muşat Claudiu a fost reţinut de I.P.J. Vrancea, fiind suspect de furtul unui autoturism, marca Toyota. Aflând de acest lucru, Bucurenciu Mihai, împreună cu prietena sa Stanciu Raluca şi alţi trei indivizi, s-a deplasat la Focşani, încercând să determine organele de anchetă să-i mijlocească o discuţie cu cel reţinut. După obţinerea aprobării, Bucurenciu Mihai a discutat cu Muşat Claudiu, care a negat orice implicare în furtul banilor. Totodată, Bucurenciu Mihai şi Ilie Petre l-au abordat şi pe Dinicu Cornel, încercând să îl determine să recunoască implicarea în furt. La rândul său, Dinicu Cornel a încercat să afle de la Dobre Constantin dacă cunoaşte amănunte despre dispariţia banilor, acesta dându-i de înţeles că a fost maltratat şi ameninţat cu moartea, împreună cu familia sa, şi refuza să dea orice fel de detalii despre această situaţie. Se pare că Dobre Constantin a fost răpit de Ilie Alexandru, iar o bună parte a stat sechestrat împreună cu Răducan Valentin. Ulterior, a acceptat să lucreze ca şofer al lui Bucurenciu Mihai, primind în schimb sume de bani pentru acoperirea datoriilor. În mediul interlop se afirmă că la răpire a mai participat şi Bloju Florin, stabilit fără forme legale în Bucureşti, str. Aleea Crăieşti nr.5, bl. AD-41, sc. 3, ap. 72, sector 6.
C.A.P.-ul este al fraţilor Gemenii – crescătorie de câini de luptă şi lei
Despre fraţii Ilie Alexandru şi Ilie Marian se cunoaşte că au cumpărat sediul fostului C.A.P. din satul Frasin, comuna Corneşti, judeţul Dâmboviţa, unde au amenajat crescătorii de oi, vaci şi câini de lupte. De asemenea, la acest sediu mai cresc şi doi lei (femelă şi mascul), însă femela a fost împuşcată întrucât a atacat un muncitor care se ocupa cu îngrijitul animalelor. Recent, au mai cumpărat şi Lacul Griviţa, situat între Şoseaua Bucureşti-Târgovişte şi Piaţa Presei Libere, în vederea amenajării piscicole şi de agrement.
„Potenţa” interlopilor
Cei în cauză, însoţiţi de garda de corp, se aflau cu autoturismul marca Mercedes, culoare neagră, cu nr. B-42-GMN, în centrul oraşului Buftea, unde discutau cu mai multe persoane din lumea interlopă. Autoturismul menţionat aparţine numitei Ilie Constantina, domiciliată în str. Colecţiei nr. 1, sector 1, Bucureşti. Despre fraţii „Gemenii” se afirmă că s-ar putea ascunde atât la sediul din satul Frasin, comuna Corneşti, cât şi la reşedinţa unei legături, respectiv Balint Ion, zis „Nuţu Cămătaru” care şi-a construit o vilă în cartierul Rahova, la subsolul căreia a amenajat o cameră de tortură. Garda de corp a fraţilor Ilie este formată din rakeţi proveniţi din spaţiul C.S.I. Şi, deşi cunosc că au fost daţi în urmărire generală, preferă să nu se ascundă, mizând pe relaţiile pe care le au. Cei în cauză percep taxă de protecţie de la patronul staţiei Peco Buftea, cartierul Studio, numitul Fulga („Fulguţ”) Silviu din Craiova, căruia îi cer lunar 30 de milioane de lei, achitaţi în trei rate, respectiv 10 milioane la 10 zile. „Gemenii”, împreună cu Constantinescu Marian şi Nedelcu Gheorghe din Buftea, Gheorghe Victor din Bucureşti, str. Florilor nr. 1, ap. 59 şi alţii, sunt autorii tâlhăriei comise la 04.03.1999 asupra lui Mihalache Marin din Buftea, pe care l-au deposedat de un autocamion TIR, încărcat cu cafea, ce aparţinea cetăţeanului iranian Assadollah Amjadi.
Anturajul fraţilor „Gemeni”
1. Misirliu Gelu, fiul lui Ion şi Atena, născut la 07.07.1955 în comuna Căneşti, judeţul Buzău, domiciliat în str. Roşia Montană nr. 2 A, bl. O1A, et. 7, ap. 38, sector 6;
2. Balint Ion, fiul lui Nicolae şi Smaranda, născut la 06.04.1964, domiciliat în Bucureşti, str. Soreni nr. 26, sector 5;
3. Balint Vasile, zis „Sile Cămătaru”, fiul lui Nicolae şi Smaranda, născut la 11.01.1968, domiciliat în Bucureşti, str. Aliorului nr. 2, bl. A8, ap. 1, fără forme legale în str. Soreni nr. 6 sector 5;
4. Mihai Aurel, fiul lui Ion şi Ioana, născut la 12.03.1968, domiciliat în str. Hagi Ghiţă nr. 100, sector 1, fără forme legale în str. Episcop Vulcan nr. 117, sector 1;
5. Duduianu Petrişor, zis „Cristofor”, fiul lui Florea şi Alexandrina, născut la 15.04.1951 în Bărcăneşti, judeţul Ialomiţa, domiciliat în str. Elena Clucereasa nr. 19, sector 1;
6. Duduianu Ion, zis „Segher”, fiul natural al lui Maria, născut la 03.05.1965 în comuna Moviliţa, judeţul Ialomiţa, acelaşi domiciliu;
7. Văduva Miltiad, zis „Seif”, fiul natural al lui Mioara, născut la 08.03.1970 în comuna Moviliţa, judeţul Ialomiţa, acelaşi domiciliu;
8. Radu Gheorghiu, zis „Gicuţă”, în prezent arestat;
9. Molea Nicolae, zis „Mahărul”, fiul lui Constantin şi Maria, născut la 19.04.1965, domiciliat în Bucureşti, str. Vasile şi Elena Cojocaru nr. 22, sector 5;
10. Luţa Mihai, fiul lui Stan şi Viorica, născut la 15.11.1967, domiciliat în Bucureşti, str. Turda nr. 125, bl. 3, sc. 5, ap. 210, sector 1;
11. Dogaru Jan Alexandru, zis „Jan Pasăre”, fiul lui Dumitru şi Tudora, născut la 05.06.1955 în comuna Marsa, judeţul Giurgiu, domiciliat în Bucureşti, str. Paraschiva Gherghel nr. 17, sector 1;
12. Ispas Robert Mihai, fiul lui Nicolae şi Florica, născut la 09.08.1975, domiciliat în Bucureşti, bd. Timişoara nr. 73, bl. C12, ap. 56, sector 6;
13. Nicolae Daniel-Pepy, fiul lui Nicolae şi Tudora, născut la 28.04.1965, domiciliat în Bucureşti, str. Camil Ressu nr. 1, bl. 14-B, ap. 65, sector 3;
14. Stan Iancu, zis „Bobi al lui Ghioală”, domiciliat în Bucureşti, str. Fizicienilor nr. 4, ap. 31, sector 3;
15. Tulli Andrei, zis „Adi Buba”, fiul lui Dumitru şi Elena, născut la 30.07.1957, domiciliat în str. Vasile Gheorghe nr. 71, sector 1;
16. Stăncescu Dumitru, fiul lui Anghel şi Maria, născut la 19.09. 1952, domiciliat în Bucureşti, bd. Constructorilor nr. 24, bl. 19, sc. B, ap. 90, sector 6, patron al firmei „Tamulis” S.R.L.;
17. Mitroi David, născut la 24.10.1935, domiciliat în Bucureşti, Şos. Mihai Bravu, nr. 64, bl. P.7, sc. 3, ap. 92, sector 2;
18. Ruse Decebal, domiciliat în comuna 1 Decembrie, judeţul Ilfov;
19. Mincă Florea, domiciliat în Bucureşti, str. Saradei nr. 124, sector 2;
20. Chahin Nizar, de naţionalitate siriană şi cetăţenie română, cu reşedinţa în Bucureşti, str. Av. Ştefan Protopopescu nr. 4, bl. 1B, et. 1, sector 1;
21. Al Haddad Ramez, cu reşedinţa în Iaşi, str. S. Silvestru nr. 38, bl. T2, sc. A, ap. 10;
22. Turcanu Silviu, născut la 30.10.1977, cetăţean canadian, paşaport nr. 347840;
23. Keblawi Adnan Mohamed, născut la 15.02.1945 în Siria, cu reşedinţa în Bucureşti, bd. Bucureştii Noi nr. 13, sector 1;
24. Stănciulescu Răzvan Florinel, fiul lui Victor-Cornel şi Lucia, născut la 20.08.1974, cu domiciliul în Bucureşti, str. Lujerului nr. 2, bl. 22-C, sc. D, ap. 173, sector 6;
25. Lohan Viorel Ioan, fiul lui Ioan şi Maria, născut la 18.09.1956, cu domiciliul în Baia Mare, str. Transilvaniei nr. 8, ap. 79, judeţul Maramureş;
26. Cornea Gabriel, din Medgidia, str. Dezrobirii, bl. 2, ap. 22, judeţul Constanta;
27. Crişan Alexandru, domiciliat în Braşov, str. Lucian Blaga nr. 5;
Conturi reglate cu un glonţ în cap
Fraţii Ilie frecventează discotecile „Black and White”, „Texas” şi „Dumars”, precum şi Pizzeria „Perfect”, din Bdul Ion Mihalache, sector 1. Există date neverificate din care rezultă că împuşcarea lui Ionescu Mihai ar fi fost ordonată de Crişan Alexandru din Braşov, str. Lucian Blaga nr. 5. După deces, Crişan Alexandru a arătat într-un cerc de cunoscuţi, printre care se afla şi Ionescu Vali, fiul victimei, nişte chitanţe din care rezulta că şi-a achitat integral o datorie pe care o avea faţă de cel asasinat. Se pare că, înainte cu o zi de comiterea crimei, Crişan Alexandru s-a întâlnit, pe str. Ion Neculce din Bucureşti, cu fraţii „Gemenii”, ocazie cu care le-a dat un acont pentru săvârşirea faptei, ulterior achitându-le întreaga sumă de bani promisă. În legătură cu omorul comis la casieria Casei Române, din Zona Militari, a rezultat că autoturismul Mercedes folosit a fost furat anterior de către legăturile fraţilor „Gemenii” de la Duduianu Petrişor, zis „Cristofor”. Referitor la asasinarea lui „Nicu Ploaie”, al cărui cadavru a fost descoperit în Triajul Bucureşti-Nord, există suspiciuni că acesta a fost executat de fraţii „Gemenii”, cu sprijinul unor rakeţi proveniţi din C.S.I. Comanda ar fi fost dată de Bucurenciu Mihai, care o bănuia pe victimă că este autorul pătrunderii prin efracţie în imobilul său, situat în str. Mânzului nr. 12, sector 6.
Alte asasinări
În ceea ce priveşte asasinarea lui Moise Nicolae şi Tănase Nicolae, se cunoaşte că primul a fost executat de unul dintre fraţii „Gemenii”, iar cel de-al doilea de către Mihai Aurel, care a fost determinat să facă acest lucru pentru a nu trăda. În anturajul fraţilor Ilie se află un anume „Sami Goje”, recent divorţat, iar fosta soţie, Stela Goje, este dispusă să dea relaţii despre implicarea acestuia în diferite infracţiuni, săvârşite împreună cu „Gemenii”.
Sami Goje este proprietarul a două imobile, unul situat în cartierul Dămăroaia, str. Luptătorilor nr. 56 C, iar altul în cartierul 16 Februarie, str. Limanului nr. 68, unde sunt găzduiţi hoţi de autoturisme, ce lucrează la comanda fraţilor Ilie. Un alt element aflat în anturajul acestora este Popa Marius, domiciliat în str. Triumfului nr. 76, sector 1, care deţine într-un imobil învecinat, posibil la nr. 74 sau 76 A, bunuri provenite din recuperări, inclusiv peste 100.000 rulmenţi, luaţi de la o firmă de pe str. Londra. Despre Popa Marius s-a mai stabilit că este căsătorit cu o absolventă a Facultăţii de Medicină din Chişinău, prin intermediul căreia aduce mărfuri de provenienţă dubioasă din Republica Moldova şi Ucraina, ce sunt valorificate de fraţii „Gemenii”.
Totodată, cea în cauză este folosită pentru angajarea de rakeţi, dirijaţi în acţiuni violente pe raza judeţelor Brăila, Constanţa, Galaţi şi Vaslui. Ilie Alexandru a afirmat într-un cerc restrâns că înaintea nunţii sale a avut certuri cu soţia sa Izabela, din cauza unei fete din Braşov. De altfel, la nuntă, Izabela a fost neglijată, iar la scurt timp Ilie Alexandru şi-a propus să o elimine, aruncând-o de la balconul blocului unde locuia, aflat în Calea Crângaşi. La momentul omorului, în apartament se găsea şi Ilie Marian, alături de o altă persoană, iar anterior Ilie Alexandru a încercat să o stranguleze. Alte legături infracţionale ale fraţilor „Gemenii” mai sunt Puiu Băjenaru, care locuieşte pe şos. Chitiliei, lângă Staţia Peco, Gabi Popa, din zona Triaj-Chitila, care alături de alte trei elemente, respectiv „Luţa” din str. Banu Manta, „Sorin” şi „Austriacul” din Bdul Nicolae Titulescu, acţionează la comanda acestora pentru recuperarea de datorii.
Copilă de doi ani sub sabia lui Geamănu
N-ai cum să fii interlop dacă nu eşti influent, extrem de periculos şi nu ai o poreclă. Şi ca orice interlop care se respectă, Sandu Geamănu a manevrat cum a vrut el Secţia I penală a Tribunalului Bucureşti. În cel mai recent caz în care este vizat, Sandu Geamănu şi-a întins tentaculele şi a începu să sugrume legea, judecătorul, grefierul, poliţiştii, martorii, declaraţiile părţilor vătămate, moralitatea, simţul civic şi siguranţa publică. Liberi ca pasărea cerului, Sandu Geamănu şi Nicos s-au spălat pe mâini cu sângele micuţei Dima Denisa Maria, s-au spălat pe mâini cu demnitatea şi integritatea organelor judecătoreşti, s-au spălat pe mâini cu siguranţa şi încrederea publică şi ne lasă un gust amar care ridică multe semne de întrebare.
• De ce au fost luate declaraţii după o săptămână?
• De ce nu s-au efectuat percheziţii la domiciliu pentru identificarea armelor?
• De ce anchetarea la locul incidentului se derulează pe parcursul mai multor zile?
• De ce vrem să pierdem informaţii şi pe cine vrem să absolvim de vină?
Un fleac, i-au tăiat
Ilie Alexandru, zis Sandu Geamănu, şi Vasile Nicolae, poreclit Nicos, au fost reţinuţi de poliţiştii bucureşteni pentru tentativă de omor. Fratele său geamăn este la închisoare, având o condamnare de 23 de ani pentru trafic de droguri şi tentativă de omor. Şi Nicos mai are o condamnare tot pentru tentativă de omor. Lider al lumii interlope din Capitală, Sandu Geamănu, a intrat din nou în atenţia Parchetului, după ce în noaptea de 22/23 decembrie 2008, în jurul orelor 02:00, împreună cu Vasile Nicolae Marian şi alte persoane au pătruns fără drept în locuinţa de la adresa din Bucureşti, strada Intrarea Roiniţa, nr. 5, sector 2, unde au folosit obiecte contondente şi arme albe, au agresat locatarii – majoritatea femei şi copii – inculpatul Ilie Alexandru lovind-o pe Dima Denisa Maria în vârstă de 2 ani şi 6 luni, aflată în imposibilitate de a se apăra, cu o bâtă în zona capului provocându-i acesteia leziuni grave.
Au mâncat bătaie pe pâine
În urma expertizei medico-legale s-a constatat că micuţa a suferit leziuni grave – politraumatism, traumatism cranio-celebral, fractură liniară parietală stângă, fractură frontală stângă cu minimă deplasare – ce au necesitat internarea urgentă în spital. Sandu Geamănu şi Nicos nu au recunoscut comiterea faptelor, eschivându-se în spatele unor declaraţii mincinoase, pretinzând că persoanele agresate au dat declaraţii false în scopul de a obţine sume de bani, cei doi fiind sunaţi, potrivit afirmaţiilor acestora, de familia celor agresaţi care le-au solicitat diverse sume de bani în acest sens.
Şi ce dacă…
Un mişel mai puţin, un interlop în plus, un proces muşamalizat, un copil traumatizat, o familie defavorizată, un dosar penal aruncat la coş. Şi ce dacă… este vorba de unul singur. În noaptea de 22 spre 23 decembrie 2008, Sandu Geamănu împodobea bradul de Crăciun împreună cu concubina şi fiica acesteia. În baza acestei declaraţii un criminal a fost absolvit de orice vină şi lăsat în libertate. Mulţumim justiţiei că este oarbă şi ne ajută să ne pierdem încrederea, dar cel mai important este că ne deschide ochii şi ne face să fim mai răi, şacali gata oricând să ne facem singuri dreptate după legea străzii. De zile bune, întreaga presă vuieşte în legătură cu cazul Gordunov, realitatea fiind una simplă – justiţia orbecăie zeci de audieri, niciun suspect, caz ce se apropie de a avea statutul de nesoluţionare, ca şi multe altele – însă, nimeni nu vorbeşte despre existenţa în libertate a unor criminali mai periculoşi şi asupra cărora anchetatorii şi organele abilitate ar trebui să fie mai prudente dar în special mai drepte.
Interlopii au „cumpărat” Justiţia
Sandu Geamănu împreună cu Vasile Nicolae, zis Nicos, au intrat cu forţa într-o casă, înarmaţi cu săbii, au rănit grav 3 copii şi 5 femei, după care au fugit. În momentul de faţă, criminalul Geamănu este în libertate. Judecătorii au considerat că tentativa de omor nu este o faptă suficient de gravă încât să necesite încarcerarea. Este liniştitor pentru cetăţeni să ştie că pot fi linşaţi cu sabia iar sistemul judiciar să nu ia măsuri împotriva făptaşului.
„Performanţele” clanului Gemenii
Sandu Geamănu a fost eliberat în urmă cu doi ani din închisoare, după ce a ispăşit o pedeapsă de opt ani în celebrul dosar „Portbagajul”. Clanul „Gemenii”, condus de cei patru fraţi Ilie, a dominat sectorul 1 şi o parte din sectorul 6 până în 1996. Totul s-a schimbat când cei mai mulţi capi ai clanului au ajuns după gratii. Printre isprăvile tâlharilor: maşini de 170.000 de euro furate, jefuirea unor şoferiţe, sustragerea unei genţi cu aproape 20.000 de euro. Sandu Geamănu a mai fost reţinut pentru furturi şi tâlhării, dar şi în dosarul „Portbagajul”. Fratele său geamăn este la închisoare, având o condamnare de 23 de ani pentru trafic de droguri şi tentativă de omor. Şi Nicos mai are o condamnare tot pentru tentativă de omor.
Din închisoare, Geamănu dirija afaceri cu prostituate şi heroină
În cei 8 ani de privare de libertate, Sandu Geamănu a avut la dispoziţie orice îi dorea sufleţelul. În anul 2002, Sandu Geamănu, încarcerat fiind, i-a procurat, prin telefon, o prostituată unui ofiţer instructor social-educativ al închisorii. Mai mult, acesta, aflat în închisoare, suna afară, de pe un telefon mobil, cerând să i se aducă sticle cu whisky, droguri precum şi sume de bani, căci în puşcărie se poate obţine orice, totul e să cotizezi la un ofiţer pentru a-ţi deschide porţile.
Octavian Marin
