Să fi angajat la stat, am putea spune că, reprezintă un lux. Pe lângă siguranţa locului de muncă, veniturile cresc simţitor mulţumită diferitelor sporuri şi nu numai. Aşa s-a ajuns în situaţia în care o parte din bugetari au ajuns să câştige lunar în medie 14.000 lei, din pensie şi salariu. Angajaţii care primesc pensie specială de la stat şi salariu încasează aproape 14.000 lei (3.300 euro), iar statul cheltuie anual circa 20 de milioane de euro cu plata pensiilor speciale, a declarat consilierul premierului Emil Boc pe probleme de muncă şi protecţie socială.
„Proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu va intra în dezbatere publică la sfârşitul lunii martie, urmând să intre în Parlament în luna aprilie pentru dezbatere în regim de urgenţă, iar legea se va aplica cel mai probabil de la data de 1 iulie”, a precizat consilierul de stat Mihai Şeitan. Guvernul intenţionează să interzică cumulul pensiei cu salariul pentru angajaţii ce încasează la stat mai mult decât salariul mediu pe economie. Astfel, vor fi feriţi angajaţii cu salarii „de bun simţ”. „Principiul este simplu. Toţi cei care câştigă în acest an mai mult decât 1.693 lei lei vor trebui să aleagă între a rămâne angajaţi la stat sau a ieşi la pensie. Acelaşi pricipiu (n.r. raportarea la salariul mediu pe economie) va funcţiona şi în anii care urmează. Indiferent de soluţia pe care o vor alege angajaţii, statul va economisi aproape 20 de milioane de euro în fiecare an”, a spus Şeitan, pentru NewsIn.
Legea îi vizează pe „tartorii” din administraţia centrală
Şeitan susţine că introducerea acestei legi nu-i va afecta pe profesori, doctori, actori şi asistenţi maternali, ci doar pe cei cu pensii speciale care lucrează în administraţia centrală şi locală. „În acest moment au pensii de peste 5.000 de lei aproape o mie de angajaţi din administraţia centrală. Sigur, există şi angajaţi în administraţia locală care cumulează salarii cu pensii foarte mari, însă numărul acestora este mult mai mic”, a explicat consilierul premierului Emil Boc pe probleme de muncă şi protecţie socială. Oficialul mai spune că, prin introducerea acestei legi, „executivul urmăreşte deblocarea unor posturi din aparatul central ce ar putea fi ocupate de oameni mai tineri, bine calificaţi”. Noua măsură va reduce inevitabil şi „nepotismul”, deoarece prin înlocuirea titanilor din posturile „bune” şi cu idei învechite, vor cădea şi alte „capete”. Noi lideri, mai tineri şi mai bine calificaţi, vor aduce un suflu nou şi o reducere generoasă a cheltuielilor.
Pensiile speciale, discutate cu FMI
Ministrul Muncii Marian Sârbu a declarat, ieri, că angajaţii de la stat care beneficiază de pensii de serviciu, în baza unor legi speciale, sunt magistraţii, parlamentarii, funcţionarii publici, diplomaţii, aviatorii, militarii şi poliţiştii. „Am avut o discuţie şi cu reprezentanţii FMI în legătură cu pensiile speciale din România, însă i-am informat că această problemă nu ţine de responsabilitatea Ministerului Muncii, întrucât nu noi am dat acele legi speciale”, a spus Sârbu. Poate în viitorul apropiat se vor lua măsuri care să reglemeteze aceste „legi speciale”(A.M.V.)
