Primirea de stimulente de către medici, profesori şi funcţionari nu este incriminată de noul Cod Penal (II)

Comunicatul Ministerului Justiţiei susţine că primirea de foloase necuvenite nu a fost dezincriminată, ci noua reglementare a luării de mită include şi fapta care în prezent constituie infracţiunea de primire de foloase necuvenite. Se mai arată că incriminarea luării de mită este concordantă cu prevederile unor documente internaţionale incidente în speţă.

Confruntând prevederile documentelor internaţionale invocate cu norma de incriminare a luării de mită din proiectul Codului Penal remarcăm următoarele: Art. 3 al Convenţiei penale privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată de România, prin Legea nr. 27/2002, prevede că: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, atunci când s-a săvârşit cu intenţie, fapta unuia dintre agenţii săi publici de a solicita sau de a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească un act în exercitarea funcţiilor sale.

Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene 2003/568/JAI din 22 iulie 2003, referitoare la lupta împotriva corupţiei în sectorul privat. Potrivit acestui text, Statele membre trebuie să sancţioneze fapta „de a solicita sau de a primi, direct sau prin intermediul unui terţ, un folos necuvenit de orice natură, pentru sine sau pentru un terţ, ori de a accepta promisiunea unui asemenea avantaj, pentru a îndeplini ori a se abţine de la îndeplinirea unui act, cu încălcarea atribuţiilor sale”. Textul art. 283 alin. 1 al proiectului de Cod Penal: Art. 288 Luarea de mită (1) Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Din analiza comparativă a textelor citate rezultă două concluzii: a) Reglementarea din proiect nu este concordantă cu textul documentelor internaţionale citate, ci este contrară acestora, deoarece aceste documente definesc luarea de mită ca faptă comisă anterior îndeplinirii actului de către funcţionar, caracterizată prin scopul special ce trebuie să fie urmărit (de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească un act). b) Includerea în conţinutul infracţiunii de luare de mită a primirii ulterioare îndeplinirii actului de către funcţionar, ca recompensă, gratitudine etc. a unor foloase, fără ca ele să fi fost pretinse ori acceptate de funcţionar înainte de îndeplinirea actului, ar reprezenta o eroare juridică majoră, ce nu poate fi susţinută cu argumente credibile.

V. Stănescu