Adoptarea noului cod penal şi a celorlalte coduri este invocată mereu ca prioritate a reformei justiţiei şi a luptei contra corupţiei, pentru a scoate România de sub monitorizarea Comisiei Europene. În momentul de faţă noile coduri se află la parlament, urmând a fi aprobate prin procedură de urgenţă.
Curioşi să vedem în ce constă mult trâmbiţata reformă şi cum s-a gândit ministerul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti (cu litere mici) să răpună balaurul corupţiei, am avut parte de o surpriză de proporţii. Surpriză cu atât mai mare cu cât d-l Cătălin Predoiu ne-a asigurat că aceste coduri sunt chintesenţa gândirii juridice româneşti şi rodul mai multor ani de muncă depusă de specialiştii ministerului justiţiei. Drept care, spunea domnia sa, codurile nu ar mai trebui dezbătute, ci adoptate în bloc prin asumarea răspunderii guvernului.
Marea reformă propusă prin proiectul noului cod penal înseamnă pedepse mult mai reduse pentru infracţiunile de corupţie decât cele din codul actual, precum şi dezincriminarea unor fapte de corupţie cu frecvenţă ridicată în viaţa socială românească.
Dacă am fi fost marţieni, descinşi prima oară pe plaiurile mioritice, am fi zis că de bună seamă fenomenul corupţiei este pe cale de dispariţie în această ţară minunată, aşa că în mod firesc legiuitorii s-au gândit s-o lase mai uşurel cu pedepsele şi chiar să dezincrimineze unele fapte mai rar întâlnite.
Dar s-o luăm pe îndelete şi să vedem în ce constau noutăţile.
1. Codul penal actual (art. 254) pedepseşte luarea de mită cu închisoare de la 3 la 12 ani, iar dacă funcţionarul exercită o funcţie de conducere sau control pedeapsa este de la 3 la 15 ani.
Potrivit art. 288 alin. 1 din noul cod penal luarea de mită se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 7 ani pentru funcţionarii publici cu atribuţii de decizie, iar pentru funcţionarii privaţi limitele de pedeapsă se vor reduce la jumătate (de la 1 an la 3 ani şi 6 luni).
Dacă aruncăm o privire spre Europa, vedem că în codul penal francez (art. 435-1) luarea de mită se pedepseşte cu 10 ani închisoare plus amendă de 150.000 euro. Şi Franţa nu este monitorizată ca România!
2. Codul penal actual incriminează ca luare de mită şi fapta funcţionarului de a nu respinge promisiunea sau oferta de bani sau alte foloase. Proiectul noului cod penal nu mai prevede ca infracţiune o asemenea faptă.
3. Încă şi mai surprinzătoare este prevederea din art. 288 alin. 2 al noului cod penal, potrivit căreia luarea de mită nu va mai constitui infracţiune dacă fapta a fost comisă pentru ca un funcţionar public fără atribuţii de decizie sau un funcţionar privat să-şi îndeplinească în mod legal atribuţiile. De pildă, dacă un medic va primi şpagă pentru a-l trata pe pacient. Ori dacă un funcţionar oarecare va primi şpagă pentru a-i rezolva cetăţeanului mai repede o solicitare la care are dreptul (după ce funcţionarul va tergiversa rezolvarea până când cetăţeanul va pricepe ce are de făcut). Sau dacă un profesor va primi un stimulent ca să se ocupe mai mult de un elev ori un notar sau avocat să-şi facă datoria mai conştiincios.
În codul penal francez (art. 445-2) asemenea faptă se pedepseşte cu 5 ani închisoare plus amendă de 75.000 euro. Însă de, Franţa nu e sub monitorizare!
4. Codul penal actual prevede că primirea de foloase necuvenite de către un funcţionar, după ce a îndeplinit un act la care era obligat prin atribuţiile de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit noului cod penal, asemenea faptă nu va mai fi infracţiune.
5. Pentru dare de mită pedeapsa aplicabilă funcţionarului public va fi similară celei din codul penal actual, (de la unu la 5 ani), dar limitele pedepsei vor fi reduse la jumătate dacă mita va fi dată unui funcţionar privat (art. 289 alin. 2).
6. Dacă darea de mită se va face către un funcţionar public fără atribuţii de decizie ori către un funcţionar privat, pentru ca acesta să-şi îndeplinească în mod corect atribuţiile de serviciu ori să urgenteze îndeplinirea lor, fapta de dare de mită nu va mai constitui infracţiune. Prevedere aplicabilă, de exemplu, în celebrul caz „Valiza”.
7. Traficul de influenţă (art. 290) se va pedepsi conform noului cod penal cu închisoare de la 1 la 5 ani, comparativ cu pedeapsa de la 2 la 10 ani prevăzută de codul penal actual.
Concluzia este una îmbucurătoare deoarece prin prevederile menţionate un segment important al corupţiei va fi eradicat dintr-un foc, prin legalizarea ei. Iar faptele de corupţie care vor mai rămâne incriminate se vor pedepsi cu pedepse mult mai reduse decât potrivit codului penal actual.
Însă cunoscând înclinaţia milostivă a unor judecători români de a aplica pedepse reduse pentru infracţiunile de corupţie, uneori cu suspendarea executării (fapt remarcat şi în raportul Comisiei Europene), ne putem imagina cum se vor petrece lucrurile prin aplicarea noului cod penal.
Deja sunt semne de mare bucurie în tabăra celor cercetaţi pentru corupţie, care dau acatiste şi aprind lumânări pentru ca parlamentul să aprobe cât mai repede codurile cele noi, ca să fie spălaţi de acuzaţii şi să li se restituie banii confiscaţi. Bucurie răzbate şi din penitenciare unde cei condamnaţi pentru corupţie (nu prea mulţi, ce-i drept) aşteaptă izbăvirea de pedeapsă prin noul cod penal.
Speriaţi de criză, ameninţaţi cu tăierea sporurilor şi nemajorarea salariilor, funcţionarii publici, medicii şi profesorii îşi găsesc şi ei o consolare în prevederile noului cod penal. Dacă guvernul nu le dă ce le-a promis, le oferă măcar posibilitatea de a-şi rotunji câştigurile din şpagă. Legală, desigur. Poate că şi această soluţie face parte din programul anticriză al guvernului, ce ni se desluşeşte abia acum.
Altminteri noua reglementare a codului penal se remarcă prin coerenţă şi consecvenţă. În contextul legalizării incestului şi prostituţiei ce poate fi mai firesc decât legalizarea corupţiei?
Probabil că şi Comisia Europeană va fi profund impresionată de aceste progrese ale reformei justiţiei din România. Oricum ar fi, să nu-l ucideţi pe mesager!
În urmă cu 5 ani am aplaudat sloganurile electorale care anunţau ţepele din Piaţa Victoriei pentru cei corupţi. Acum suntem în faza finală a reformei justiţiei şi ţepele devin realitate. Nu pentru corupţi, ci pentru românii naivi.
V. Stănescu
