Ardeiul iute are proprietăţi vitaminizante, datorită conţinutului crescut de vitamine A, C, PP, E şi B. Ardeii se consumă în stare proaspătă sau uscaţi. Uscarea se face prin împrăştierea lor pe hârtie la umbră, sau înşiraţi pe aţă. După uscare, este indicat a se păstra în locuri uscate, ferite de praf.
Ardeiul iute faţă de ardeiul dulce conţine o substanţă iritantă denumită capsaicină care îi conferă iuţime, dar şi proprietăţi medicinale. Mai conţine enzime, zaharoză, amidon, celuloză, lipide, carotenoide, potasiu, magneziu, sodiu, fosfor, fier, cupru, mangan, sulf, substanţe cu proprietăţi nutritive deosebite. Capsaicina este un alcaloid cu proprietăţi rubefiante, fiind folosită în cosmetică împotriva căderii părului.
Cântăreţii de operă folosesc ardeiul iute pentru tonifierea coardelor vocale. Pentru aceasta, se prepară un decoct obţinut prin fierberea a doi ardei iuţi măcinaţi într-o cană cu apă, timp de 10 minute. Se filtrează, iar cu soluţia rezultată se face gargară. Administrarea de ardei iute se face în timpul mesei pentru a nu afecta stomacul. Pentru reumatism şi degerături se folosesc cataplasme cu ardei iute uscat şi măcinat amestecat cu sare, alcool şi oţet.
Compresele cu ardei iute mărunţit se pot aplica pe gât pentru ameliorarea durerilor cauzate de răceli, infecţii sau viroze respiratorii.
Pentru calmarea durerilor de gât – se mai poate folosi un extract din apă de ardei iute, un preparat simplu, dar cu efecte antiinfecţioase foarte de puternice, care poate opri răcelile chiar în faza incipientă. Pentru obţinerea apei de ardei iute sunt necesare: un vârf de cuţit de seminţe de ardei iute care se va pune în 50 de ml de apă clocotită, se acoperă vasul, aproximativ 20 de minute, apoi se amestecă cu miere de albine şi se consumă cu înghiţituri mici, lăsând să alunece lent pe gat. Efectele apar imediat.
