Ce este Licenţa Open Source. Partea a II a

Posted on by Ziarul Atac Redactia

Softwareul liber e caracterizat de libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, distribui, studia, modifica şi îmbunătăţi.

Mai exact, e vorba de patru forme de libertate a utilizatorilor săi: libertatea de a utiliza programul, în orice scop, libertatea de a studia modul de funcţionare a programului, şi de a-l adapta nevoilor proprii, libertatea de a redistribui copii, în scopul ajutorării aproapelui tău, libertatea de a îmbunătăţi programul, şi de a pune îmbunătăţirile la dispoziţia publicului, în folosul întregii societăţi. Trebuie de asemenea să aveţi libertatea de a face modificări şi de a le folosi pentru uz personal, cu titlu profesional sau în scop recreativ, fără a menţiona cuiva că aceste modificări există.

Dacă totuşi faceţi publice aceste modificări, trebuie să nu fiţi obligat să notificaţi pe cineva în mod special, sub nicio formă. Libertatea de a utiliza un program presupune că acesta să poată fi folosit de orice persoană sau organizaţie, pe orice tip de sistem computerizat, pentru orice formă de activitate, şi fără a trebui să comunice aceasta autorului programului sau altei entităţi juridice.

Dinu Stoian

Related Posts

O zi „fierbinte” la bunici

Într-un sătuc uitat de lume, la zeci de kilometri parcă de civilizaţie, unde ţăranii trăiesc fericiţi cu viaţa lor. Mă aflam în trecere… adică asta mi-ar fi plăcut, obligaţia faţă de bunici.

Ce poţi găsi interesant într-un loc ca ăla? Să te plimbi prin centrul satului şi să vezi fetiţe cu părul unsuros cum se joacă coarda? Şi trecând pe lângă câte-o poartă să te întrebe vreo băbăciune de-a cui eşti? Să fi nevoit să saluţi din politeţe tot satul?

Sau să-ţi găseşti un loc umbros în grădină, unde să zaci şi poate să adormi sperând că nu o să te trezeşti …

Bucureştii de ieri şi de azi (114). Din trecut spre viitor

În urma pericolului de prăbuşire a zidurilor, Hanul Greci, descoperit în urma săpăturilor la extremitatea străzii Smardan colţ cu strada Lipscani, a fost demolat şi pe locul lui, pe la 1880, a fost construită actuala clădire care are un pasaj cu o cupolă ce ar corespunde locului unde se afla altarul fostei biserici.

Pe colţul opus, sub actuala Banca Naţională, a fost construit cel mai mare han din Bucureşti, între anii 1683 – 1685 de către domnitorul Şerban Cantacuzino, HANUL ŞERBAN VODĂ. Din planurile cele mai vechi ale Bucureştiului, de pe la 1790, strada Smârdan făcea legătura între acest han şi …

Legea „Femeilor publice” (IV). Femeile publice „fără” pezevenghi

„Onorabilitatea”, după cât se pare, o conferea „munca” cu „femeia pezevenghi”, patroana stabilimentului. Şi, posibil, aliata autorităţilor venerologice de „văpsea”.

Că lucrurile stăteau chiar aşa o dovedeşte articolul al cincilea, care preciza următoarele: „Toate femeile publice, cuprinse în lista de întâiul şi al doilea caz, se supun deopotrivă la revizia doctoricească, regulat, de două ori pe săptămână, în zilele ce vor fi hotărâte pentru aceasta”. Haideţi să vedem şi în ce constă „revizia doctoricească” aplicată preventiv-venerologic „femeilor publice” fără de „pezevenghi”. Pentru aceasta trebuie să lecturăm articolul al şaselea al „instrucţiilor”, cel mai stufos din întreaga lege, cu şase puncte …