Astăzi am primit un e-mail la redacţia cotidianului „Atac” din partea domnului Bogdan Constantinescu, editorialist sportiv al unui săptămânal dedicat diasporei, prin care ni se reproşează materialul pe care l-am publicat pe data de 5 martie anul curent, şi pe care l-am intitulat „Nikita îşi debitează o carte. Hermafrodită-scriitoare de trei ori.“
Stimată redacţie
Un protest în numele normalităţii la care cred că mă raportez. Un protest în numele celor 16 ani de şcoală de care sunt mândru şi din care am avut norocul de a rămâne cu ceva. Un protest în numele părinţilor mei, care au considerat necesar să-mi ofere cartea ca pe o zonă de scăpare din ordinar. Un protest în numele eforturilor supranaturale de a nu adera la conjuraţia mizeriei în care dumneavoastră, mass-media, tindeţi să ne înregimentaţi cu forţa, în numele dreptului de a respecta alegerile celorlalţi, drept care-l presupune şi pe acela de a cere respectarea valorilor de care încă ne mai legăm puţinele momente de odihnă pe care le avem.
Puţine, pentru că lupta cu prostia, suficienţa, măgăria, nesimţirea şi lipsa oricărei forme de bunsimţ este una continuă în care ne tocim zilnic. Un protest, stimată redacţie adresat faptului că numele lui Nichita Stănescu nu poate ajunge, stimaţi jurnalişti, în hârdăul din care scoateţi zilnic ştirile cu care vă împroşcaţi auditoriul meritat. Nichita Stănescu, domnilor jurnalişti, este o parte, mică, din ceea ce ne-a mai rămas, din ceea ce ar mai trebui să apreciem, şi nu pot crede că versurile debitate de Nikita o pot face pe aceasta colegă de posteritate cu marele poet al necuvintelor.
Vă rog, din acest punct de vedere, să reparaţi, măcar fizic, greşeala făcută de redactorul dumneavoastră, pentru că moral, după un astfel de gest, nimeni nu mai poate face nimic. Iar celui sau celei care a dovedit absenţa celei mai elementare prezenţe a unei minime culturi generale, am să vă rog să-i faceţi cadou operele complete ale marelui poet, însoţite de o fotografie, pentru ca data viitoare să nu mai confunde cele două existenţe, gest pe care îl consider funest şi lugubru.
Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi vă informez că protestul meu va fi făcut public prin intermediul blogului personal, care poate fi găsit la adresa www.demaio.info, într-un post în care am să cer şi celorlalţi colegi de blogging sau vizitatori să apeleze la aceeaşi modalitate de a protesta faţă de mizeria în care aţi înţeles să aruncaţi numele unui om care a însemnat cu adevărat ceva pentru această ţară.
Bogdan Constantinescu
