Magnatul director general al Rompetrol, se situează în continuare pe unul dintre primele locuri în topul celor mai bogaţi oameni din România. Asta nu l-a scutit de „atenţia” justiţiei, procurorii DIICOT întocmind pe numele său un dosar penal, pentru manipularea pieţei de capital. Dosarul a făcut obiectul unui proces care stagnează de doi ani. La începutul toamnei trecute, magistraţii Tribunalului Bucureşti au reluat judecarea pe fond a dosarului Rompetrol, dar nici până acum nu au reuşit să ajungă la o soluţie.
În sarcina lui Patriciu, procurorii au pus infracţiunile de delapidare, spălare de bani, asociere la săvârşirea de infracţiuni, manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, dezvăluire de informaţii privilegiate şi iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat. Şi de această dată procesul a pornit cu stângul, instanţa de judecată dispunând, în 6 august 2007, amânarea dosarului, deoarece cauza a fost repartizată la acelaşi complet care a decis, pe 22 octombrie 2007, retrimiterea sa la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale. Dosarul Rompetrol s-a întors la tribunal, după ce, pe 26 iunie, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins contestaţia în anulare. În această speţă, alături de Dinu Patriciu, şi alţi oameni de afaceri şi funcţionari sunt acuzaţi de infracţiuni la legea privind piaţa de capital. Chiar şi în prezent, dosarul întocmit împotriva cunoscutului om de afaceri se află la Parchet.
Evoluţia Combinatului Petrochimic Midia Năvodari
În 1991, Combinatul Petrochimic Midia Năvodari se transformă în societate comercială pe acţiuni prin preluarea integrală a patrimoniului vechiului combinat. Noua societate, purtând denumirea de SC Petromidia S.A., era constituită în temeiul HG 1176/1990, emise în baza Legii 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat în regii autonome şi societăţi comerciale. Statul a derulat trei proceduri de privatizare a rafinăriei, în perioada 1997-2000. Prima procedură s-a desfăşurat în anul 1997, când s-au purtat negocieri cu Daewoo Glencore şi cu Petromidia SUA (reprezentanţa a Windmill). În perioada iulie 1998 – ianuarie 1999, s-a purtat o nouă serie de negocieri, finalizată cu încheierea unui contract de vânzare-cumpărare pentru 65,323% din acţiuni cu investitorul turc Akmaya, la un preţ de 10,107 USD pe acţiune. Pe fondul unor neînţelegeri între investitor şi statul român privind unele facilităţi suplimentare faţă de cele prevăzute în contract, privatizarea a fost anulată.
La 31 octombrie 2000, FPS a vândut către Rompetrol Group BV Rotterdam un pachet de 69,991% din acţiunile Rafinăriei Petromidia pentru suma de 50,517 milioane dolari, echivalentul a doi dolari pe acţiune. Valoarea tranzacţiei s-a ridicat la 615 milioane de dolari, pe lângă suma plătită pentru acţiuni, Rompetrol angajându-se să investească, în următorii 5 ani, 205 milioane dolari în modernizarea instalaţiilor tehnologice ale rafinăriei şi în repornirea sectorului petrochimic, precum şi alte 20 de milioane de dolari în protecţia mediului. De asemenea, Rompetrol s-a angajat să preia şi datoriile Petromidia, care se ridicau la acel moment la o cifra de 340 milioane dolari, jumătate (169 de milioane) reprezentând obligaţii restante la bugetul de stat şi cealaltă jumătate (171 de milioane) datorii către bănci în urma importurilor de ţiţei din anii precedenţi. După preluarea rafinăriei de către Grupul Rompetrol, în baza hotărârii AGA din 26 februarie 2001, şi a Actului Adiţional nr. 21 la Actul constitutiv al societăţii, rafinăria şi-a schimbat denumirea în cea de SC Rompetrol Rafinăre – Complexul Petromidia S.A. În anul 2003, în baza rezoluţiei nr. 50640, denumirea societăţii a fost schimbată în cea de SC Rompetrol Rafinare S.A.
Informaţii confidenţiale, doar pentru „iniţiaţi”
Un raport întocmit de dr. Daniel Ionescu, secretarul Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor, detaliază „ingineria financiară” în urma căreia personalităţi ale vieţii politice din România au obţinut câştiguri importante, beneficiind de informaţii bursiere confidenţiale, fapta incriminată sub numele de „delict de iniţiere”. În opinia deputatului, „operaţiunea a fost regizată de omul de afaceri şi fostul deputat PNL Dinu Patriciu şi era cunoscută şi acoperită de conducerea CNVM (din aprilie 2004, când Petromidia a fost listată la Bursa de Valori), în special de preşedintele Gabriela Andronache şi de membrul CNVM Victor Eros”. Documentul menţionat îi mai implica în această afacere cu iz ilegal pe preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Sergiu Oprescu, care îndeplinea, în 2004, şi funcţia de vicepreşedinte al Alpha Bank, comisarul Bursei Ionel Oprea şi directorul general al acesteia, Stere Farmache. În tranzacţionarea acţiunilor Rompetrol Rafinărie Constanţa (RRC) au fost implicaţi Alpha Bank Romania şi brokerii societăţii de servicii de investiţii financiare Alpha Finance, aparţinând de Alpha Bank şi TVM, societatea fiului senatorului Attila Verestoy, firma care a fost proprietatea lui Dinu Patriciu. (Radu Tulbure)
