Ce probe pot folosi pentru acţiunea în revendicare, ne întreabă Cornel Florea din Brăila?
Reclamantul în acţiunea în revendicare, întrucât pretinde că este proprietarul bunului revendicat, trebuie să dovedească proprietatea sa conform dreptului comun căci altfel posesorul va avea câştig de cauză chiar dacă nu a produs niciun titlu deoarece el nu are obligaţia de a proba.
Posesorul este persoana fizică sau juridică care deţine numai posesiunea şi folosinţa din dezmembrămintele dreptului de proprietate. Din punct de vedere filozofic cauza este acel fenomen care produce, generează efectul. Fenomenul care determină naşterea altui fenomen. Din punct de vedere juridic:
• scopul în vederea căruia o persoană se obligă faţă de alta printr-un act juridic;
• temeiul juridic al unei acţiuni în faţa unui organ de jurisdicţie;
• pricină;
• proces;
• speţă.
Obligaţia este acel raport juridic în conţinutul căruia intră dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, să dea, să facă sau să nu facă ceva sub sancţiunea constrângerii de stat în cazul neexecutării de bună voie.
Proba este dovada pe care o poate face cel chemat să răspundă pentru insultă sau calomnie în scopul de a stabili adevărul afirmaţiei sau imputării făcute şi a înlătura astfel caracterul penal al faptei. Proba verităţii este admisibilă numai dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apararea unui interes legitim. Aşadar, rolul de pârât în litigiile de revendicare constituie unul din marile avantaje ale posesorului pentru că într-o acţiune în revendicare cel ce se pretinde proprietar asupra unui imobil fără să aibă şi posesia acestuia are sarcina să dovedească dreptul său.
Proprietarul este persoana fizică sau juridică titulară în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii.
Imobilul este orice teren şi / sau construcţie situat în intravilan cu oricare din destinaţiile avute la data preluării dar şi orice bun mobil devenit imobil prin încorporare în această construcţie, respectiv construcţia existentă în natură împreună cu anexele şi terenurile aferente situate în intravilanul localităţilor, cu oricare din destinaţiile avute la data preluarii în cazul procedurilor de restituire către cultele religioase sau către comunităţile minorităţilor naţionale.
Posesia este puterea materială pe care o exercită o persoană asupra bunului dându-i posibilitatea de a se comporta ca şi cum ar fi adevăratul proprietar al bunului, regulă preluată din Codul Calimach. Deci, reclamantul poate să invoce orice act care îi atestă dreptul;
• un titlu, respectiv să dovedească că a dobândit proprietatea bunului revendicat în virtutea unui fapt juridic de natură a transmite proprietatea, respectiv contractul, moştenirea, testamentul, etc.
Faptulul juridic este evenimentul sau fapta voluntară care determină naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor şi obligaţiilor din conţinutul acestora. Reclamantul poate să utilizeze şi titlurile produse de pârât. Nu este necesar ca pârâtul sau autorii săi să figureze cu titlul produs de reclamant întrucât actele ce transferă proprietatea au efect erga omnes, respectiv în ceea ce-i priveşte pe toţi fără excepţie. Deci, pârâtul nu ar putea să conteste autoritatea titlului respectiv la care nu au luat parte, ci poate să opună un titlu sau prescripţia.
Prescripţia dreptului la acţiune reprezintă mijlocul de stingere a dreptului la acţiune în sens material prin neexercitarea acelui drept în intervalul de timp prevăzut de lege. Termenul general de prescripţie este de 3 ani dar legea prevede şi o serie de termene speciale. Cursul prescripţiei se suspendă sau se întrerupe în cazul unor împrejurări expres stabilite de lege.
Revendicarea se bazează pe o pretenţie de proprietate care trebuie dovedită, aceasta constituind temeiul juridic al acţiunii. Expresia juridică a proprietăţii este dreptul de proprietate. Deci, proprietarul sub condiţie rezolutorie are la îndeamnă acţiunea în revendicare, întrucât dreptul sau până la implinirea condiţiei reprezintă un element activ al patrimoniului său. Inclusiv nudul proprietar ca şi superficiarul şi uzufructuarul pot intenta acţiunea în revendicare, nu numai proprietarul deplin.
Felicia Mirea
