In urma pericolului de prabusire a zidurilor, Hanul Greci, descoperit in urma sapaturilor la extremitatea strazii Smardan colt cu strada Lipscani, a fost demolat si pe locul lui, pe la 1880, a fost construita actuala cladire care are un pasaj cu o cupola ce ar corespunde locului unde se afla altarul fostei biserici.
Pe coltul opus, sub actuala Banca Nationala, a fost construit cel mai mare han din Bucuresti, intre anii 1683 – 1685 de catre domnitorul Serban Cantacuzino, HANUL SERBAN VODA. Din planurile cele mai vechi ale Bucurestiului, de pe la 1790, strada Smardan facea legatura intre acest han si Curtea Domneasca. Denumita in trecut “Ulita Germana”, devine str. Smardan in urma victoriilor de la 1877 a romanilor in Razboiul de Independenta (luptele de la Smardan, Vidin, Rahova).
La nr. 39 pe aceasta principala artera din centrul istoric, se afla o cladire construita in anul 1852 cu zeci de camere, restaurant si cafenea, “Hotelul Concordia”. Imobilul a functionat ca hotel pana dupa al doilea razboi mondial, iar in timpul comunistilor, a fost administrat de ICRAL si repartizat oamenilor muncii. Pe fatada acestuia este marcat momentul istoric din noaptea de 23 – 24 ianuarie 1859, cand oamenii politici ai vremii (I. Bratianu – C. A. Rosetti) au decis sustinerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Tarii Romanesti si al Moldovei. In prezent, cladirea se afla intr-o stare avansata de degradare, atat in exterior, cat si in interior (plafoane prabusite, acoperisul spart, etc.).
Aflam de la un om politic contemporan si de formatie arhitect ca, in Germania, la Heidelberg, exista un hotel vechi renovat unde, pre o placuta, scrie ca, intr-o camera, si-a trait ultimele zile Alexandru Ioan Cuza. La noi, cladirea in care s-a hotarat un mare eveniment istoric, “Hotel Concordia” e lasat in paragina.
L. Zaharia
