Indivizii au propriul lor chimism, propriul lor miros care le serveşte ca stimul pentru interesul sexual. Mirosurile la oameni produc în mod inconştient reacţii la fel de puternice ca şi cele ale animalelor care comunică şi reacţionează cu ajutorul analizatorului olfactiv.
Fiecare persoană îşi are mirosul său propriu, un parfum care îi este specific. El este propriu-zis o combinaţie a diferitelor emanaţii ale părului, organelor genitale, zonelor axilare şi chiar a fiecărui por al pielii. N-ar trebui să ne surprindă ideea care afirmă că fiind curaţi, bine spălaţi suntem mai atractivi din punct de vedere sexual. Multe persoane se spală imediat înainte de a face dragoste. Curăţenia, mirosul plăcut al pielii cu siguranţă va creşte atracţia sexuală.
Simplul act al îmbăierii stimulează semnalele senzoriale ale sexului opus. Poţiunile loţiunile corporale, cremele, parfumurile şi orice altă formă de substanţă pot reprezenta modalităţi de exaltare şi excitare a simţurilor şi pasiunii, stârnind dorinţe. Experienţa ne arată că reacţionăm foarte puternic la mirosurile corpurilor noastre, cum ar fi de pildă cel de transpiraţie. Unele cercetări au arătat că totuşi atracţia sexuală are o cotă mică la începutul actului sexual şi creşte progresiv pe măsură ce amestecul natural al transpiraţiei din timpul preludiului se omogenizează.
Cei doi parteneri îşi amestecă propriile mirosuri favorizând stimularea dorinţelor sexuale. Seducţia este influenţată mult de folosirea parfumurilor în societatea contemporană. Dacă nu suntem pulverizaţi cu deodorante, apă de colonie, parfumuri, nu putem fi uşor acceptaţi. Aceasta este, de fapt, o etichetă pe care o pune socialul pe individ. Trebuie, totuşi, să renunţăm la ideea că suntem trataţi în funcţie de mirosul corpului nostru. Reclamele ştiu să combine şi să folosească reacţiile puternice provocate de miros şi teama de a nu fi respinşi. Industria de parfumuri şi antiperspirante joacă un rol extrem de important în motivarea şi educarea simţului olfactiv al consumatorului.
Producătorii denumesc parfumurile „Tabu", „Bucuria", „Păcatul", „Androgen", „Pasiunea" etc., cu intenţia de a stârni senzaţii şi interese mai mari, tocmai pentru că aceste cuvinte par să declanşeze subliminal dorinţe senzuale. Parfumul nu face decât să pună în valoare mirosul specific fiecărei persoane şi ştim cu toţii că fie reuşeşte din plin, fie stârneşte repulsie Campaniile publicitare pentru parfumuri sunt construite în jurul ideii de iubire romantică şi seducţie. Procesul memorării este strâns legat de functia olfactivă. Dacă ai avut vreodată sentimentul ca te afli în prezenta cuiva extraordinar, fără să cunoşti prea bine persoana respectivă, parfumul său a fost cu sigurantă bine ales multe firme renumite în industria parfumurilor folosesc chiar şi astăzi într-o mare măsura aceleaşi esenţe considerate puternic excitante care erau utilizate în cadrul tradiţiei orientale.
Astfel, ingredientele unor faimoase parfumuri conţin aceleaşi afrodisiace cunoscute încă din timpuri străvechi, floare de portocal, chihlimbar, iasomie, mosc, etc. Multe persoane au parfumurile, săpunul, crema, şamponul, fixativul lor preferat şi pe care le consideră atrăgătoare şi adecvate lor. Femeile folosesc artificii „pozitive" din dorinţa lor de a acţiona într-o manieră incitantă asupra bărbaţilor Parfumarea scrisorilor,, batistelor şi eşarfelor sunt astfel de moduri de a incita stimularea atracţiei sexuale. Există mulţi oameni pe care nici nu-i interesează acest lucru. De exemplu sunt femei care îi consideră efeminaţi pe bărbaţii care se parfumează.
Desigur că ingredientele folosite şi parfumurile în sine nu au aceste calităţi de excitare. Ele acţionează într-adevăr asupra noastră, dar procesul seducţiei nu este stimulat de substanţa respectivă, ci de noi, ca persoane.
Cornel Bogdan
