Infertilitatea, un caz căruia românii îi întorc spatele. O problemă trecută cu vederea

În timp ce europenii sunt extrem de atenţi la fertilitate, respectiv infertilitate, românii acordă un interes extrem de scăzut acestui domeniu. Grupul de iniţiativă „SOS Infertilitatea“ a adresat Parlamentului european o petiţie de susţinere pentru reglementarea legală a reproducerii umane asistate medical şi pentru introducerea procedurilor de inseminare artificială şi fertilizare in vitro în programele naţionale de sănătate.

Infertilitatea este o boală tratată ca atare în Uniunea Europeană, însă nu şi în România. Persoanelor care se confruntă cu dificultăţi în a obţine o sarcină pe cale naturală nu li se oferă sprijin din partea statului român pentru investigaţii şi tratament, deşi aceştia sunt cetăţeni plătitori de taxe şi impozite, iar infertillitatea este o boală recunoscută de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Statul român se face că plouă

În ţările Uniunii Europene există o legislaţie clară referitoare la sănă- tatea reproducerii. Pe lângă aspectele etice şi de protejare a embrionului, foarte clar reglementate sunt cele privind costurile procedurilor necesare pentru reproducerea umană asistată, drept pentru care ele sunt incluse în programele de sănătate publică. În aceste ţări, în numele solidarităţii sociale, statul susţine din impozitele şi taxele plătite de cetăţeni, inclusiv de către cei afectaţi de infertilitate, până la şase încercări de fertilizare in vitro sau inseminări artificiale per cuplu. De exemplu, în ceea ce priveşte tehnicile de fertilizare in vitro, Austria susţine financiar patru încercă ri, Belgia – şase, Danemarca – trei, Ungaria – cinci, Franţa – patru etc. În schimb, în „România europeană” nu există un cadru legislativ care să reglementeze acest domeniu atât de sensibil.

Banii necesari se scot numai din buzunarul propriu

În prezent, cetăţenii români trebuie să plătească integral pe cont propriu o procedură medicală de tip inseminare artificială (IA) sau fertilizare in vitro (FIV), inclusiv analizele preliminare şi medicamentele aferente. Costurile acestora sunt uriaşe în raport cu veniturile medii ale unei familii din România. Cu titlu de exemplu, preţul global al unei tentative de FIV variază între 1.400 şi 3.000 euro, în funcţie de spital şi de procedură/ medicamentaţie. O procedură de tip IA / FIV reprezintă o experienţă extrem de dificilă pentru un cuplu, în plan fizic şi mai ales psihic, care se accentuează dramatic atunci când la aceste dificultăţi se adaugă un obstacol insurmontabil de ordin financiar. Posibilitatea de a avea un copil nu trebuie să reprezinte un lux şi, de aceea, grupul de iniţiativă „SOS Infertilitatea” a iniţiat o „Campanie civică de responsabilizare a autorităţilor din România în problema finanţării reproducerii asistate medical”. (A.F.)