Sunatoarea este o planta miraculoasa, folosita din cele mai vechi timpuri pentru combaterea problemelor de sanatate, in special in bolile de ficat si stomac. Pe langa actiunea clasica cicatrizanta, are o foarte buna actiune antidepresiva si antihepatica. Ea este insa si un leac excelent impotriva diareei. Nevralgia poate fi si ea combatuta, daca se beau zilnic doua-trei cesti de ceai. Pentru a prepara si obtine ceaiul, se fierbe o lingurita (cu varf) de plante cu un sfert de litru de apa si se lasa putin sa stea. Sugarii cu colici se linistesc daca burtica lor este masata cu ulei de sunatoare.
• Uleiul de sunatoare se obtine din 500 g de flori proaspete si frunze, care se pun intr-un litru de ulei de masline si se tin trei zile. Se fierb 500 ml de vin alb timp de doua ore la foc mic, iar cand s-a racit se amesteca cu uleiul de sunatoare. Sticla astupata se lasa cateva saptamani in soare, timp in care uleiul care acopera florile capata o culoare rosie. In ultima faza se filtreaza printr-o bucata de tifon, resturile se storc bine pentru a putea fi pus in sticlute.
• In cosmetica se foloseste planta inflorita, pentru actiunea stimulatoare si tonifianta pe care o exercita asupra tenurilor uscate, imbatranite si lipsite de suplete. Se utilizeaza si comprese cu infuzii de sunatoare in tratamentele tuturor tipurilor de ten. Infuzia se prepara astfel: o lingurita de planta maruntita la o ceasca de apa. Compresele se aplica inmuindu-le in infuzie la temperatura camerei.
• Sunatoarea este contraindicata femeilor insarcinate, deoarece sporeste riscul unui avort spontan sau al unei nasteri premature. Nu e indicata daca o persoana se afla in tratament pentru stari de deprimare. De asemenea, organismul uman poate avea reactii averse in combinatia cu alte medicamente pentru boli de inima, astm sau deficiente ale cailor respiratorii.
