Elveţienii s-au exprimat, ieri, printr-un referendum, dacă sunt dispuşi să-i accepte pe români şi bulgari sau să-şi rişte relaţiile cu UE, după o campanie în care dreapta populistă a fost de o virulenţă fără precedent şi nu a ezitat să-i prezinte pe cetăţenii celor mai noi membre UE drept hoţi şi ciori hrăpăreţe.
Extrema dreaptă din Elveţia, în frunte cu populi ştii din Uniunea Democraţ ilor de Centru, a desfă şurat o campanie asiduă împotriva românilor şi bulgarilor, ceea ce a tensionat relaţiile politice la Berna şi a dus la situaţii absurde sau la derapaje precum afişe în care imigranţ ii români şi bulgari sunt reprezentaţi ca ciori. Un "nu" spus românilor şi bulgarilor ar antrena însă anularea celorlalte şase acorduri dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, o situaţie care nu numai că ar pune Elveţia într-o situaţie stânjenitoare şi neconvenabilă economic, dar ar da noi bătăi de cap unei Uniuni Europene care şi-aşa este în căutare de soluţii pentru salvarea Tratatului de la Lisabona.
Elveţia se teme de romi
Într-un interviu citat de RADOR, Maximilian Reimann, şeful delegaţiei Elveţiei la Consiliul Europei, şi membru al UDC, spune că în cazul Româ niei, partidul său consideră că mai era nevoie de verificări pentru a vedea dacă dispoziţiile incluse în perioadele de tranziţie, prevăzute pentru cazul aprobării liberei circulaţii a românilor şi bulgarilor, sunt destul de solide. El a sugerat că nu are nimic cu românii care vor să meargă în Elveţia să muncească, dar că se teme de romi. "Trebuie să ştiţi că, din punctul nostru de vedere, 20% de populaţ ia romă reprezintă o problemă. Avem statistici de la poliţie care spun că mulţi romi comit acte criminale în Elveţia. În special romii care trăiesc în Alsacia, în Franţa, vin şi comit infracţiuni. Unii nu au nici măcar 16 ani şi nu pot fi condamnaţi. Nu aş vrea să arunc aceste acuzaţ ii asupra tuturor romilor, dar o parte din ei, care comit aceste infracţiuni, reprezintă o problemă pentru noi. Am văzut şi în Italia cum nişte romi au omorât o femeie anul trecut şi ştim că şi alte ţări – Austria, Germania – se confruntă cu dificultăţi în privinţa acestei libertăţi de mişcare pentru români", a declarat Maximilian Reimann.
Medicii români sunt bineveniţi
Politicianul elveţian a negat însă că întreaga campanie UDC, în care românii şi bulgarii erau reprezentanţi ca nişte corbi, a fost îndreptată împotriva românilor. "Aceasta este o campanie care în primul rând doreşte să împiedice venirea în Elve- ţia a celor care vin în ţara noastră pentru alte motive decât să muncească", a spus el, adăugând că, de exemplu, pentru personalul medical român, de a căror pregătire s-a convins în timpul unei vizite la Iaşi, Elveţia este deschisă. "Am fost la Iaşi, în nord-estul ţării dumneavoastră, am vizitat institu- ţii de sănătate, o clinică de neonatologie şi un spital de urgenţă. Am văzut că nivelul de pregătire al românilor în domeniul medical este foarte ridicat. Îi respectăm pentru acest lucru şi toţi medicii români sau asistentele medicale sau alte categorii de personal care lucrează în sănătate. Pentru aceştia, Elveţia este deschisă", a spus el.
Se încalcă principiul liberei circulaţii
Referendumul de ieri a venit după o serie de scrutine cu temă europeană în care UDC a fost de fiecare dată învinsă. Însă nicio altă campanie din Elveţia nu a fost atât de tensionată şi incertă precum cea de duminică, iar vineri, niciuna dintre tabere nu era capabilă să facă nici cel mai mic pronostic, relatează Le Temps în ediţia electronică. Campania s-a încheiat într-un climat de tensiune extremă, confuzie şi incertitudine. Schimbul de argumente a făcut loc unei confruntări în care scopul principal este de a destabiliza şi reduce credibilitatea adversarului. Degradarea situaţiei economice şi creşterea rapidă a şomajului au dat peste cap reperele, comentează cotidianul elveţian. Dacă opoziţia faţă de deschiderea progresivă a frontierelor pentru români şi bulgari a fost tema principală de campanie în primele săptămâni, în prezent pare să fie vorba de însuşi principiul liberei circulaţii. Cât despre consecinţ ele unui "nu" asupra relaţiilor dintre Elveţia şi Europa, adică rezilierea altor şase acorduri din primul pachet, acestea nu sunt aduse deloc în discuţie de adversarii liberei circulaţii. (V.N.)
