Relaţia dintre două persoane este caracterizată prin acţiunea sexului şi nu a adevăratei relaţii care se bazează pe principii şi adevăruri biblice. Nu se bazează pe înţelepciune şi dragoste, ci pe o acţiune consumatoare, la care o persoană îşi arată succesul unei relaţii prin numărul şi calitatea partidelor sexuale. Nu este de mirare că societatea în care trăim este deprimată de adevăratul sens al cuplului ideal. Pentru a ne întoarce la acest cuplu ideal, trebuie să dormim la margine sau la perete?
Care este principiul unei relaţii?
O relaţie ideală este descoperită prin examinarea caracterului personal şi nu printr-un sentiment consumator. Asta înseamnă că o relaţie adevărată nu începe, şi nici nu se termină, cu un act sexual, ci cu un proces de cunoaştere, apreciere, iubire etc. Astfel de principii distrug relaţia unui cuplu?
Suntem dependenţi de partener?
Persoana care nu reu- şeşte să-şi găsească în el însuşi propriul centru, tinde să se sprijine pe un altul, astfel devine dependent de altul într-o măsură mai mică sau mai mare. În cadrul unui cuplu este de dorit să existe un grad de dependenţă pentru că legătura dintre două persoane se întăreşte dacă există motive pentru care fiecare dintre cei doi să se simtă legat unul de celălalt. Este ceea ce se întâmplă de obicei în cuplurile „rezistente“.
Dar lucrurile se strică când raportul de dependenţă „fiziologică“ încetează şi se instaurează dependenţa patologică, moment în care unul dintre membrii cuplului devine absolut dependent de celălalt. La început, dependenţa este folosită de partenerul mai puternic ca o dovadă de dragoste. Cel care nu poate face un pas fără aprobarea celuilalt sau chiar fără apropierea fizică a celuilalt, care nu poate să hotărască nimic decât după ce a cerut părerea partenerului, care nu poate cumpăra nimic fără acordul partenerului nu sunt cazuri foarte frecvente, dar nici prea rare. La început această formă de supunere este privită favorabil dar pe parcurs sfârşeşte prin a da naştere unor reacţii de repringere.
Sub ce forme se manifestă dependenţa?
Dependenţa psihointelectuală, care face partenerul dependent să vadă lumea prin ochii celuilalt atât în privinţ a orientării culturale, cât şi a celor de politică şi moravuri. Dependenţa fizică şi emotivă care face ca partenerul să nu reuşească să-şi imagineze măcar că poate avea relaţii sentimentale sau sexuale cu alte persoane. Dependenţa ambientală şi socială, partenerul dependent trăieşte în umbra celuilalt fără să facă nimic pentru a-şi crea un spaţiu autonom, o cale autonomă de afirmare. Dependenţa economică apare în cazul în care partenerul nu caută de lucru pentru că viaţa profesională şi eventualul succes ar duce în afara umbrei partenerului. Un alt tip de dependenţă este „dependenţ a de întoarcere”, acel soi de dependenţă în care femei realizate profesional, evoluate intelectual şi moral, abandonează totul pentru a căuta un fel de sclavie lângă un bărbat. (F.D.)
